Cvadrilaterala de la Bucureşti, deloc un Vişegrad balcanic!

1
238

Întâlnirea liderilor din patru ţări balcanice – Bulgaria, România, Grecia şi Serbia – în cadrul Consiliului de cooperare la nivel înalt, care a avut loc deunăzi, la Bucureşti, s-a constituit într-un eveniment, cu o simbolistică aparte. Am putea spune, fără teama de a greşi, că a germinat la Craiova, în urmă cu trei ani, în formatul de trilaterală. Chiar dacă premierii Bulgariei, României şi Greciei, adică Boiko Borisov, Viorica Dăncilă, Alexis Tsipras şi preşedintele Serbiei, Alexander Vucici, au discutat, precumpănitor, despre coridoarele de transport, conectivitatea digitală, şi independenţa energetică, adică o problematică circumscrisă cooperării economice, întâlnirea respectivă, în formatul menţionat, atestă, deopotrivă, bunele relaţii de vecinătate şi colaborare între ţările enunţate, care conferă Balcanilor un plus de securitate şi stabilitate regională. Cei patru lideri, din Balcani, au decis formarea de grupuri de lucru ale miniştrilor transporturilor, pentru a finaliza proiectul avut în vedere, înainte de reuniunea „16+1” găzduită de Sofia, în luna iulie a.c.. O menţiune aparte: prestaţia notabilă, ca amfitrion, a premierului român, Viorica Dăncilă, care nu a omis să salute realizările preşedinţiei Bulgare a Consiliului UE. Interesantă declaraţia premierului bulgar, gazda primei reuniuni, în acest format, în toamna anului trecut la Varna. „Nu dorim să facem declaraţii, ci dorim infrastructură, porturi, dorim să avansăm. Mai mult: nu suntem grupul de la Vişegrad, cu obiective pentru politici comune”. La rândul său, premierul grec, Alexis Tsipras, a spus că reuniunea la nivel înalt, în acest format, reprezintă „o iniţiativă foarte solidă”. Ce înseamnă formatul „16+1”? Este vorba, de fapt, de o iniţiativă a Chinei de colaborare cu 16 ţări din Europa Centrală, de Est şi din Balcani, la care premierul bulgar s-a referit cu claritate. Pe lângă coridorul feroviar, din porturile mediteraneene ale Greciei, prin cele bulgare, Varna şi Burgos, de la Marea Neagră, până la Ruse pe Dunăre, iar de acolo prin ramificaţii către Belgrad şi Bucureşti, în discuţie se mai află două proiecte energetice: construcţia unei conducte de gaze între Bulgaria şi Grecia şi a unui terminal de gaze lichefiate la Alexandroupolis, unde ar urma să sosească gaze din Qatar. Un al treilea pod peste Dunăre, prevăzut la Ruse, parte a unui pachet de proiecte, este oferit Chinei, pentru finanţare. Întâlnirea cu partea chineză este prevăzută a avea loc la 5-8 iulie a.c. la Sofia. Cvadrilaterala de la Bucureşti a prilejuit, cum era şi firesc, reafirmarea susţinerii aderării Serbiei la UE, deziderat unanim împărtăşit. Ca un gest, nu doar de curtoazie, Alexis Tsipras a salutat preşedinţia bulgară, considerând-o drept un succes balcanic, dorind acelaşi lucru Austriei şi apoi României. Cvadrilaterala de la Bucureşti reprezintă, fără îndoială, şi o „dezinhibare” a „rudelor sărace” din UE, care încearcă prin viabile formule de parteneriat, colaborări cât mai fertile, în interes reciproc, fără să supere Bruxelles-ul. Dacă mai ştie cineva, din ce se poate irita şi din ce nu. Ţări cu popoare ortodoxe, România, Bulgaria, Serbia şi Grecia, caută soluţii în coordonarea proiectelor de infrastructură şi consolidarea independenţei energetice, şi peste toate, să constituie un model de pace şi securitate în Balcani.

1 COMENTARIU

Comments are closed.