Premoniţia lui Mihai Tudose şi Mihai Fifor, de acum vreo trei ani

0
446

Ajunsesem în noiembrie 2017 şi invitat la interviurile „Europa FM”, ministrul de atunci al Apărării, senatorul Mihai Fofor, anunţa că Executivul va adopta o Ordonanţă de Urgenţă, ceea ce s-a şi întâmplat, care să prevadă ca Institutul naţional de cercetare-dezvoltare pentru microbiologie şi imunologie „Cantacuzino” să devină institut medico-militar, cu păstrarea personalului civil. Ce spunea senatorul Mihai Fifor, pe atunci ministru al Apărării? „<Reaşezăm organigrama, reaşezăm încadrările (…), încercăm să atragem specialişti din sistem. Gândim o politică foarte atractivă pentru ca specialiştii să revină la „Cantacuzino>”. „Să ne înţelegem: nu formezi un cercetător într-un an, e nevoie de ani de zile. Vom încerca să devenim extrem de atractivi, să relansăm producţia”. Urmau să fie angajaţi circa 500 de specialişti, şi deja 200 de posturi erau scoase la concurs. Un an mai târziu, în august 2018, cu ocazia bilanţului celor şase luni de mandat la ministerul Apărării, acelaşi Mihai Fifor vorbea, în deplină cunoştiinţă de cauză, despre discuţiile avansate cu o serie de companii recunoscute în domeniul producţiei de vaccinuri, pentru a se identifica potenţiale colaborări pe acest segment. La 21 decembrie 2017, cănd Institutul „Cantacuzino” –singurul din România care producea cândva vaccinuri- intra sub tutela ministerului Apărării, avea „sub sechestru” un depozit şi o clădire, pentru tot felul de anchete, laboratoare naţionale de referinţă rămase fără acreditări RENAR, producţia de vaccinuri întreruptă. Şi pentru Polidin, şi pentru Cantastin, în cazul din urmă din cauza ridicării licenţei de producţie. Mai producea „sod natural”. Personalul calificat de odinioară se împrăştiase. Producţia de vaccinuri a fost mutată pe terenurile Institutului „Cantacuzino” din Băneasa. Pentru respectarea adevărului, Mihai Fifor recunoaşte că ideea preluării Institului „Cantacuzino” a aparţinut ex-premierului Mihai Tudose. Şi s-ar putea vorbi de o premoniţie. Nimeni nu se hazardează să afirme că dacă Institutul „Cantacuzino” era ceea ce ar fi trebuit să fie eram scutiţi de pandemia Covid-19. Era însă, şi ar putea redeveni, „ceea ce se cheamă o armă la picior”, fiindcă tot se vorbeşte –impropriu- de un război în care suntem angajaţi. Demisia lui Victor Costache din funcţia de ministru al Sănătăţii, în plină epidemie, are şi zonele ei ascunse. Nu se spune chiar totul şi „pe şleau”. Când epidemia de coronavirus a venit peste spitale şi când le-a găsit fără dotare, fără proceduri, fără medicamente, ministrul Victor Costache, atât de discret în spaţiul public, a lăsat impresia unui angajat la stat, dar care gândea numai antreprenorial. Premierul Ludovic Orban a circumstanţiat demisia, atribuind-o unor „motive personale şi profesionale”, care oricum nu mai interesau pe nimeni. Ţara noastra nu a fost pregatită, recunoştea Ludovic Orban. Or guvernanţii ştiau din luna ianuarie de periculozitatea coronavirusului, şi un referat al Direcţiei Generale de Asistenţă medicală şi Sănătate publică, din ministerul Sănătăţii atesta acest lucru, dar ei o ţineau langa cu anticipatele. După cum vedem, fiecare ţară îşi are propriile interese. Nu spunem că oficialii Uniunii Europene chiar „n-au mişcat”, cel puţin în ultimele zile, dar oricum vor culege „roadele simpatiei”, cât de curând, după ce Angela Merkel a spus că nu acceptă euro-obligaţiile, aduse în discuţie de Spania, Franţa şi Italia. Planul european pentru reactivare economică a eşuat după ce Germania şi Olanda au refuzat să împartă costurile crizei sanitare, aşa cum ceruseră Spania şi Italia. Francezii vorbesc de clorochină, pe care ministrul Sănătăţii, Olivier Veran, opinează că poate fi folosită dacă medicii o consideră utilă fără a se aştepta rezultatele examenelor clinice în curs. O experienţă interesantă vine din Coreea de Sud, ţară care a reuşit să oprească epidemia printr-o strategie interesantă: testări numeroase, izolarea celor bolnavi şi căutarea contacţilor prin teste. Şi mai sunt bune practici medicale. Va trebui să reflectăm multă vreme, la cum s-a putut propaga, Covid-19 nu numai la noi în ţară, ci pe toată planeta. Şi poate anumite lucruri le vom reţine.