O acalmie pe frontul din Ucraina!

0
2508

Separate în timp, doar de câteva ore, discursurile recente ale preşedinţilor rus Vladimir Putin, la Moscova, şi respectiv al celui american, Joe Biden, la Varşovia, la împlinirea unui an de la declanşarea războiului din Ucraina, n-au marcat, cum se estima, debutul unei noi ofensive şi contraofensive pentru recucerirea teritoriilor pierdute, ci… acalmia. A survenit e drept şi anunţul îngrijorător al suspendării participării Rusiei la tratatul New Start, valabil până în 2026, convenit între cele două mari puteri nucleare, care deţin arsenale impresionante. E drept Joe Biden a anunţat un nou pachet de ajutor militar în sumă de aproape 500 de milioane de dolari, concretizat în muniţie pentru sistemele de rachete cu lansare multiplă Himars, obuze de diferite calibre pentru artilerie, dar nu şi rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane de luptă, revendicate de Kiev. Putin a prevenit că livrările de arme occidentale Kievului vor avea consecinţe, avertizând elita occidentală că este „imposibil de învins Rusia pe câmpul dă bătălie”. Ieri, liderul de la Kremlin a acuzat NATO de participarea la conflict prin furnizarea de arme, reafirmând că Occidentul are o singură dorinţă, după dislocarea fostei Uniuni Sovietice, acum a Federaţiei ruse. El a reiterat şi apelul la crearea unei lumi multipolare. Într-un interviu, acordat TASS, subsecretarul american de stat pe afaceri politice, Victoria Nuland, a spus că Washingtonul este pregătit să antameze „mâine” discuţii cu Rusia, pe un nou Tratat Start, dacă şi Moscova este pregătitiă. Victoria Nuland nu poate fi bănuită de simpatie sau conciliere excesivă privind Rusia, dar cu certitidine Joe Biden doreşte salvarea Tratatului New Start. Cel puţin pe mandatul său. Ce a apărut nou, de dată recentă. Războiul a creat o altă dinamică în parteneriatul strategic sino-rus şi Vladimir Putin aşteaptă, de acum, o vizită deja anunţată a preşedintelui Xi Jinping, după sesiunea Conferinţei consultative a poporului chinez şi Congresul naţional care se deschid la Beijing în prima decadă a lunii martie. Până la acea dată lansarea unei ofensive de mare anvergură rămâne, aparent, suspendată. Experţii estimează că planul de pace privind Ucraina prezentat de China, pe fondul situaţiei internaţionale extrem de volatile, este destinat mai degrabă relevării ranforsării relaţiilor dintre Rusia şi China. Vizita recentă la Moscova a fostului şef al diplomaţiei chineze, Wang Yi, în prezent şeful Comisiei de afaceri externe din CC al PCC, în cadrul căreia s-a întâlnit cu Vladimir Putin, Serghei Lavrov şi Nycolay Patruşev, a permis şi discutarea „poziţiei Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainiene”, un plan de rezolvare pacifistă în 12 puncte, privit cu rezerve atât de partea rusă, cât şi de partea ucrainiană şi aliaţii acesteia. De partea rusă, fiindcă primul punct al planului prevede respectarea suveranităţii şi integrităţii teriotoriale de toate părţile, aplicarea egală şi uniformă a dreptului internaţional, renunţarea la dublele standarde. De partea ucrainiană, pe motivul că Beijingul n-a condamnat invazia rusă din Ucraina şi dialoghează la nivel înalt doar cu Rusia, cum a şi declarat însărcinatul cu a.i. din cadrul ambasadei Ucrainei la Beijing, Zhanna Leshchinska. Ambasadorul UE în China, Jorge Toledo, a spus de asemenea că documentul nu este o propunere de pace, întrucât nu este menţionată „agresiuniea care este clară, ilegală şi nejustificată”. Occidentalii au promis blindate armatei ucrainiene menite a permite „o contraofensivă de amploare”. Armata ucrainiană, cu pierderile suferite, este epuizată, şi oricât de determinată ar fi, rămâne neîncrezătoare în recâştigarea teritoriilor pierdute. Dar toate scenariile prevăzute sugerează că niciuna din tabere nu este capabilă să se impună şi războiul poziţional cu schimburi de artilerie va continua, conflictul devenind de durată. Între timp aflăm că Emmanuel Macron, Ursula von der Leyen, Charles Michel au planificate vizite în China în perioada imediat următoare. China, membră a Consiliului de Securitate, putere economică dar şi militară, a înţeles că nu poate rămâne la nesfârşit inactivă, pe scena internaţională.