Printr-un comunicat de presă, senatorul UDMR, Tanczos Barna, iniţiatorul legii care vizează măsuri de gestionare a populaţiei de urşi, a declarat că „după 8 ani, ursul poate fi din nou vânat în România”. Din 2016, UDMR a fost singura formaţiune politică, din Parlament, ce a căutat soluţii la problema înmulţirii urşilor şi al salvării vieţilor omeneşti. Cele mai mari pagube, de-a lungul anilor, au fost raportate în judeţele Harghita, Mureş, Covasna, Braşov şi Sibiu şi distribuţia pagubelor este corelată cu densitatea speciei în zonele menţionate. Strădania susţinută a senatorului UDMR s-a concretizat, marţi, când preşedintele ţării, Klaus Iohannis, a promulgat legea care stabileşte cotele de prevenţie şi intervenţie, după ce actul normativ fusese adoptat săptămâna trecută de Camera Deputaţilor, reunită în sesiune extraordinară. Premergător (6 noiembrie 2023) actul normativ fusese adoptat de Senat. Între altele, actul normativ promulgat de preşedintele României completează Legea 407/2006 (Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic) şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 81/2021. Pentru anul în curs se aprobă recoltarea unui număr de 426 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de prevenţie la nivel naţional şi a unui număr de 55 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, explicase în luna martie a.c., la Consiliul de mediu de la Bruxelles, necesitatea reevaluării stării de conservare a populaţiei de urs brun din Europa. El a oferit date statistice privind numărul de oameni ucişi (26) şi desfiguraţi (274) în ultimii ani. Recent a murit şi a 27-a persoană, atacată de urs în Bucegi (Prahova) într-o zonă turistică, pe traseul montan Jepii Mici, eveniment tragic care a umplut paharul. În termen de 60 de zile, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare aprobă regulamentul privind relocarea, la cerere a exemplarelor de urs brun, prevăzut de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodologiei de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor ursului brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora. Este evident că în ultimii 7-8 ani situaţia urşilor a scăpat de sub control. Unul ne-a vizitat şi prin Dolj, în zona Perişor, anul trecut, şi cunoaştem neliniştea stârnită. Neavând duşmani naturali, această specie cinegetică a pus stăpânire pe zone înalte de deal şi în căutare de hrană vizitează gospodăriile oamenilor, atacă turme sau cirezi de oi şi vite, mai exact fac prăpăd. Strategia de gestionare a populaţiei de urşi, rămâne discutabilă: dacă în 2004, potrivit unor evaluări corecte, aveam în jur de 6.000 de urşi, în condiţiile în care o ursoaică fată 2-3 pui anual, iar numărul de urşi extraşi a fost de circa 100 anual, efectivele au depăşit… 10.000. Relocarea? Da, dar în Austria, Franţa, Elveţia, eventual în zonele turistice. Academia, asociaţiile ecologice şi-au dat anapoda cu părerea, punând presiune asupra ministrului Mediului, printr-o abordare de-a dreptul iresponsabilă. Dacă o singură persoană ar fi fost ucisă sau mutilată, măsurile luate trebuiau să fie… radicale şi neîntârziate. Facem o paranteză. Când un lup cenuşiu a răpus în toamna anului 2022 poneiul preferat al Ursulei von der Leyen „Dolly”, în cătunul Burgdorf-Bernhorn, cu toate că lupii sunt o specie protejată, oficialul Comisiei Europene a cerut reevaluarea regulamentelor stricte care protejează lupii din Europa. Poveştile cu sanctuare, relocări, garduri electrice, în jurul pădurilor, n-au fost altceva decât o gargară. Despre „binecuvântarea” ONG-urilor, preocupate de soarta ursului brun, ar trebui să se pronunţe, în privinţa finanţării acestora, instituţiile abilitate ale statului. Senatorul UDMR, Tanczos Barna, a avut un demers la care a ţinut, deşi în multe rânduri a fost pus la zid şi lăsat singur. Oricum, faptul că ursul, până la urmă o specie cinegetică, a devenit mai important decât omul, care trebuie să-şi împrejmuiască gospodăria sau culturile, cu sârmă ghimpată sau electrică, pentru a se proteja, este de neînţeles, nu ilogic.
