Avertisment Europol: Reţeaua teroristă Stat Islamic pregăteşte atentate de amploare în UE

0
60

Reţeaua teroristă Stat Islamic pregăteşte noi atentate cu victime multiple în spaţiul Uniunii Europene, principala ţintă fiind Franţa, avertizează Agenţia europeană a poliţiei, Europol. “Există toate motivele să ne aşteptăm ca organizaţia teroristă Stat Islamic, islamişti inspiraţi de această organizaţie sau alt grup terorist cu raţiuni religioase să încerce să comită un nou atac în Europa, în special în Franţa, cu scopul de a genera victime multiple în rândul civililor”, se arată într-un raport al Europol prezentat ieri. “Ştim că organizaţia teroristă Stat Islamic are capacitatea de a comite atentate de amploare”, a avertizat directorul Europol, Rob Wainwright. Reţeaua teroristă Stat Islamic, activă în Siria, Irak, Libia, Egipt şi Afganistan, a revendicat atacurile teroriste comise la Paris pe 13-14 noiembrie 2015, soldate cu 130 de morţi. În paralel, ieri, miniştrii de Interne din statele membre UE au discutat la Amsterdam despre ameninţările la adresa Europei, de la terorism – în paralel cu crearea unui organism european în lupta împotriva terorismului – şi până la prăbuşirea spaţiului Schengen din cauza crizei migraţiei. Această întâlnire informală – care urmează să nu ia vreo decizie – reprezintă o ocazie de marcare a lansării oficiale a Centrului european contraterorism în cadrul Europol, Biroul european de poliţie. Este vorba despre “o structură permanentă, decisă la nivel politic, care înfiinţează pentru prima dată în Europa un centru operaţional dedicat, care acţionează pe continent în probleme sensibile legate de terorism”, a declarat directorul Europol Rob Wainwright. Această platformă urmează să răspundă uneia dintre principalele lacune în lupta antiteroristă la nivel european – şi anume împărtăşirea insuficientă de informaţii între state, care nu au suficientă încredere unele în altele pentru a colabora în domeniul sensibil al informaţiilor. Terorismul a făcut obiectul unei părţi a discuţiilor la nivel ministerial de ieri, care a abordat dosarul “combatanţilor străini” şi lupta împotriva traficului de arme. “Vom exercita o presiune considerabilă asupra instituţiilor şi statelor membre ale Uniunii Europene”, a avertizat, duminică seara, ministrul francez de Interne Bernard Cazeneuve. Este necesar “să obţinem, în această reuniune, un proiect de calendar”, cu obiectivul ca “primele acţiuni concrete să aibă loc la sfârşitul primului trimestru al lui 2016”, a adăugat Cazeneuve. Miniştrii de Interne, reuniţi pentru prima dată sub egida preşedinţiei olandeze a Consiliului UE, abordează tot ieri şi criza migraţiei, care continuă să divizeze Uniunea. Potrivit unor surse europene, ei ar putea să discute din nou despre posibilitatea de a prelungi cu până la doi ani reintroducerea controalelor la frontierele din interiorul spaţiului de liberă circulaţie Schengen. Perioada maximă este, în mod normal, de şase luni. Austria – care alături de Germania, Suedia sau Danemarca au reintrodus controale la frontiere din cauza afluxuului de migranţi – a ameninţat sâmbătă cu o “excludere provizorie” a Greciei din spaţiul Schengen. “Pseudo-soluţii precum excluderea statelor din spaţiul Schengen nu duc nicăieri şi, mai ales, ele nu reduc fluxul de migranţi şi divizează Europa”, a reacţionat, în presă, ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier. Aceasta nu este prima dată când este proferată o asemenea ameninţare, ilustrând exasperarea anumitor state faţă de incapacitatea Greciei de a frâna fluxul de migranţi care ajung pe teritoriul acesteia din Turcia şi se îndreaptă apoi către nordul Europei. Excluderea unui stat din zona Schengen este imposibilă din punct de vedere juridic, a subliniat deja, în decembrie, ministrul luxemburghez al Imigraţiei Jean Asselborn, a cărui ţară deţinea la vremea respectivă preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Miniştrii de Interne dezbat, de asemenea, propunerea Comisiei Euroene (CE) de creare a unui corp european de Pază de Coastă şi grăniceri care să se ocupe de frontierele externe ale Uniunii. În ceea ce priveşte principiul, ideea CE nu întâmpină pea mare opoziţie. Însă, inclusiv unele dintre ţările favorabile consideră irealistă dorinţa CE de a pune acest nou corp să intervină într-un stat care nu doreşte acest lucru. După reuniunea  miniştrilor de Intrne, miniştrii Justiţiei din cele 28 de ţări se reunesc la rândul lor, astăzi, la Amsterdam, pentru a dezbate pe tema luptei împotriva criminalităţii cibernetice. Ei vor discuta, de asemenea, despre crearea unei baze de date în vederea împărtăşirii informaţiilor referitoare la antecedente judiciare ale cetăţenilor noneuropeni, propusă de CE în cadrul luptei împotriva terorismului.