PE a dezbătut ieri o moţiune de cenzură împotriva Comisiei Europene

0
51


Parlamentul European (PE) a dezbătut, ieri, o moţiune de cenzură împotriva Comisiei Europene (CE), iniţiată de parlamentari eurosceptici pentru a exprima faptul că nu mai au încredere în preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, în urma scandalului “LuxLeaks”. Moţiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene a fost dezbătută în prezenţa preşedintelui Juncker şi a întregului colegiu al comisarilor şi va fi supusă la vot joi, potrivit site-ului PE. Moţiunea a fost depusă de 76 de deputaţi, membri ai grupului eurosceptic EFDD şi non înscrişi, după dezbaterea “LuxLeaks” care a avut loc la 12 noiembrie, în sesiunea plenară, cu preşedintele Comisiei. Textul moţiunii a obţinut numărul necesar de semnături, o zecime din numărul de eurodeputaţi, şi a fost înmânat preşedintelui Parlamentului, Martin Schulz, la 18 noiembrie. Prin acest vot, eurodeputaţii vor să confirme faptul că nu mai au deloc încredere în Juncker, ca preşedinte al CE şi reprezentant al cetăţenilor în UE. Pentru a reuşi demiterea Comisiei, moţiunea de cenzură trebuie să obţină o dublă majoritate: două treimi din voturile exprimate şi majoritatea membrilor PE (cel puţin 376). Potrivit site-ului EUObserver.com, principalele grupuri politice din PE – popularii, socialiştii şi liberalii – au indicat că nu vor vota împotriva lui Juncker, astfel că moţiunea nu are şanse să fie adoptată. Juncker a respins anterior acuzaţiile privind un “conflict de interese” în contextul dezvăluirilor referitoare la existenţa unui sistem de evaziune fiscală în timp ce era premier al Luxemburgului, reiterând determinarea de a combate fraudele fiscale. “Comisia Europeană va lupta împotriva evaziunii şi fraudelor fiscale. Aş vrea ca toată lumea să ştie că acestea nu sunt vorbe în vânt, ci aceasta este intenţia Comisiei Europene”, a declarat Juncker pe 12 noiembrie. Preşedintele CE a precizat că va propune o lege care să prevadă un schimb automat de informaţii pentru acorduri fiscale cu companiile. “Nu sunt arhitectul sistemului fiscal din Luxemburg, dar sunt responsabil din punct de vedere politic”, a subliniat Juncker, care a fost timp de 18 ani, între 1995 şi 2013, premier al Luxemburgului, unul dintre principalele paradisuri fiscale din lume. “Practica acordurilor fiscale anticipate este întâlnită în 22 de state membre ale Uniunii Europene”, a completat el. Luxemburgul este acuzat de organizarea unui sistem de evaziune fiscală favorabil companiilor multinaţionale, scandalul, denumit “LuxLeaks”, fragilizând poziţia noului preşedinte al CE. Potrivit publicaţiei “Les Echos”, CE a iniţiat de câteva luni investigaţii referitoare la acorduri fiscale anticipate aplicate în Luxemburg, aranjamentele fiscale favorizând multinaţionale precum AXA, BNP Paribas, BPCE, Crédit Agricole şi grupul Rothschild. În perioada 2002-2010, Luxemburg ar fi implementat, potrivit unei anchete realizate de 40 de publicaţii internaţionale, acorduri fiscale cu 340 de multinaţionale, printre care se numără şi Apple, Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon, AIG şi Axa, scopul fiind reducerea impozitelor.