Rezoluţie împotriva violenţei asupra medicilor

0
94

Un studiu realizat de Colegiul Medicilor arată că 85% din personalul medical intervievat a fost agresat verbal la locul de muncă iar 10,2% s-au confruntat cu agresiuni fizice. Mai puţin de jumătate dintre acestea au fost raportate la poliţie. În acest context, Colegiul Medicilor din România a semnat, la Ljubljana, alături de asociaţii ale medicilor din alte 14 state din Europa Centrală şi de Est o rezoluţie privind violenţa împotriva medicilor.

Evenimentul a avut loc în cadrul celui de-al 24-lea simpozion ZEVA, o reuniune anuală ce promovează interesele comune ale organismelor de autoguvernare ale medicilor. Printre cosemnatare se numără Albania, Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Cehia şi Slovenia. Colegiul Medicilor din România a fost reprezentat de către dr. Gabriela Dascăl, Secretar General al Biroului Executiv.

Conform Rezoluţiei de la Ljubljana, constrângerile economico-financiare asupra serviciilor de sănătate ce duc la lipsa forţei de muncă, discrepanţa din ce în ce mai mare dintre aşteptările populaţiei privind accesul facil la o gamă largă de servicii de sănătate de înaltă calitate şi capacitatea sistemelor de asistenţă medicală de a le furniza precum şi faptul că nu există legi la nivel naţional care să protejeze suficient cadrele medicale sunt principalii factori care cauzează agresiuni fizice şi verbale din partea pacienţilor sau aparţinătorilor. Violenţa împotriva personalului medical reprezintă o problemă actuală şi foarte serioasă ce are repercursiuni atât asupra personalului cât şi pacienţilor dar mai ales asupra serviciului medical.

Toleranţă zero în faţa violenţei

Potrivit declaraţiei semnate, planurile de prevenire a violenţei trebuie dezvoltate atât la nivel naţional cât şi la nivelul instituţiilor medicale şi trebuie introdusă o politică transparentă şi clară, de toleranţă zero faţă de violenţa împotriva profesioniştilor din domeniul sănătăţii. În acelaşi timp, legislaţia naţională şi europeană trebuie să ofere o protecţie eficientă pentru medicii care se confruntă cu o agresiune în timpul exercitării profesiei.

Având în vedere că siguranţa medicilor este un factor esenţial pentru asigurarea furnizării unei asistenţe medicale de înaltă calitate, semnatarii acestui document îndeamnă profesioniştii din domeniul sănătăţii, legislatorii şi managerii de spitale să lucreze împreună şi să susţină, să promoveze şi să extindă combaterea actelor de violenţă.

Creşterea numărului de incidente dar şi severitatea impactului, fac ca unii medici să sufere de simptome date de stres şi epuizare, şi, în anumite cazuri, de tulburări datorate unui stres post-traumatic. 58,9 % (271) dintre cei 460 care au fost agresaţi respectiv 50% dintre respondenţi declară că agresiunile verbale, fizice sau de altă natura produse în timpul exercitării profesiei le-au afectat sănătatea, calitatea vieţii sau activitatea.

Numărul agresiunilor, în creştere

56.7% dintre cei intervievaţi consideră că tendinţa incidentelor de agresiune în timp este de creştere, multiplicare. În ce priveşte persoana agresorului, în 77.8 % (421) din cazuri, medical a fost agresat de unul mai mulţi însoţitori, 45.7 % (247) de pacienţi, iar 34.8 % (188) dintre medicii au suportat episoade de agresiune atât din partea pacienţilor cât şi a însoţitorilor.

Doar 51% (235) dintre cei 460 de medici care s-au confruntat cu o formă de agresiune au raportat vreodată în mod oficial un incident managementului de spital. 26 de medici din cei 55 care au consemnat că au fost agresaţi fizic (în total declarând 176 agresiuni) au raportat incidentul la Poliţie, adică 47.3 % din cazuri.

15.7 % (85) apreciază că violenţa a avut un impact negativ asupra familiei şi asupra calităţii vieţii lor. 72.4 % (392) dintre participanţii la studiu efectuează timp suplimentar de lucru, între una şi 32 ore săptămânal, cu o medie de 7.95 ore săptămânal.

În prezent, în România, conform art.652 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, faptele de agresiune la adresa personalului din sistemul sanitar, de la ameninţare până la vătămare corporală gravă, sunt pedepsite cu închisoarea, în funcţie de gravitatea lor, de la 6 luni la 12 ani.