CSM: Grupul celor 7!

0
86
Validarea Adinei Florea ca procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) – în urma concursului organizat de CSM şi câştigat cu cel mai mare punctaj – a fost amânată, ieri, sine die, din lipsă de cvorum. Ca şi săptămâna trecută. De fapt, cvorum ar fi existat, dar un număr de 7 membri ai CSM, care şi-au exprimat ulterior punctul de vedere, printr-un comunicat de presă, au decis, „în urma unui proces deliberativ responsabil, subsumat necesităţii respectării independenţei justiţiei”, să boicoteze şedinţa respectivă, în care pe ordinea de zi erau înscrise trei puncte ce vizau activitatea secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. O precizare: doamna procuror Adina Florea a candidat pe postul vacantat, după ce procurorul-şef Gheorghe Stan a devenit judecător la CCR, demnitate pentru care a şi depus jurământul, în cadrul unei ceremonii organizate, conform uzanţelor, la Palatul Cotroceni. Cu alte cuvinte, CSM avea de luat act de îndeplinirea unei formalităţi, prevăzută de lege, şi nu avea în competenţă blocarea funcţionării unei secţii speciale de investigare a magistraţilor – deplin independentă – ieşită de sub tutela Parchetului General, considerată acum, tocmai prin independenţa totală ultra-periculoasă. Regia tergiversării validării Adinei Florea, în fruntea secţiei menţionate, este una descumpănitoare de-a dreptul, o mostră de inadecvare şi de obturare premeditată a imaginii CSM, garantul independenţei justiţiei, cum precizează Constituţia ţării. Puţine pasaje din comunicatul de presă emis de „grupul celor 7” au substanţă şi argumentele de rigoare. „Solicităm în mod public amânarea discutării tuturor aspectelor ce privesc activitatea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie la o dată ulterioară aprobării rapoartelor Comisiei de la Veneţia şi Greco, adoptate în săptămâna 17-21 iunie a.c., şi organizarea unei dezbateri publice asupra activităţii Secţiei”. Dar şi unul, şi celălalt, dintre rapoartele menţionate, nu pot conţine decât recomandări şi nimic altceva. Comisia de la Veneţia menţionează faptul că raţiunea creării SIIJ rămâne neclară, după cum tot neclar este şi faptul că procurorii SIIJ şi şefii acestei secţii, sunt sub controlul ierarhic al procurorului general, nefiind precizat expres acest detaliu. Raportul Greco -grupul de state împotriva corupţiei- atrage atenţia asupra ritmului lent de implementare a recomandărilor sale, care de altfel sunt opţionale. Reamintim că o decizie (n.r. 33/2018) a CCR a stabilit că legea de funcţionare a SIIJ este constituţională, iar activitatea procurorilor din această structură este eminamente legală. Cireaşa pe tort o constituie următoarea frază solemnă: „Pe plan internaţional au crescut îngrijorările organismelor internaţionale (n.r. supărătoare repetiţia) referitoare la încălcarea independenţei autorităţii judecătoreşti şi a împiedicării luptei împotriva corupţiei generate de existenţa şi activitatea acestei secţii”. Caniculă mare cu efecte nedorite! În traducere liberă: SIIJ condusă de procurorul Adina Florea a minat activitatea procurorilor şi judecătorilor. Decizie irevocabilă. Luju.ro, un site de profil, de regulă bine informat, susţine că există anumiţi membrii CSM, le şi enunţă numele, care au dosare chiar la SIIJ. Ceea ce parţial lămureşte lucrurile. Cornel Nistorescu îşi titrează editorialul din „Cotidianul” astfel: „Desfiinţarea SIIJ, mai gravă decât căderea Guvernului”. Şi o face argumentat. Asaltul „la baionetă” împotriva Adinei Florea şi implicit procurorilor SIIJ nu înseamnă altceva decât că înfiinţarea ei cu regim de autonomie totală era ceea ce trebuia făcut, încât apărarea a devenit imperativă. SIIJ nu garantează reabilitarea – normalizarea – justiţiei independente, dar fără ea, în condiţiile actuale, dezideratul rămâne… deziderat.