Una dintre principalele nereguli pe care echipele de control ale APIA le constată la verificările prin teledetecţie este suprapunerea terenurilor declarate. Cum, de anul trecut, fermierii au fost obligaţi să declare şi să identifice fără echivoc suprafeţele pe care le lucrează – cu o toleranţă de amplasare, aferentă unei zone tampon calculată în aplicaţia electronică GIS, de 0,75 metri, acum cazurile de suprapunere sunt mai numeroase, conform datelor centralizate la nivel de ţară.
În situaţia existenţei unor suprapuneri, fermierii trebuie notificaţi şi situaţia trebuie clarificată cu ambii fermieri. Cele mai multe situaţii de acest gen apar după ce sunt depuse cererile în sistemul IPA online, astfel că suprapunerile cele mai multe se rezolvă până la teledetecţie. Suprapunerile, practice, trebuie rezolvate pe terenuri pentru că în momentul în care se termină perioada de depunere a cererilor sistemul generează suprapunerile. Astfel că, toate parcelele, aşa cum sunt digitizate, sunt în program şi atunci apar nişte inconsistenţe în softul informatic, unde pe harta respectivă zonele cu probleme se înroşesc. “În momentul în care exportăm datele către prestator, problemele acestea de suprapuneri trebuie neapărat rezolvate prin notificarea fermierilor, iar aceştia ori reamplasează, ori îşi retrage vreunul dintre ei suprafaţa, cel care a digitizat greşit. Dacă există vreo situaţie în care niciunul dintre fermieri nu cedează, aceştia îşi pot rezolva problema doar în instanţă”, explică oficialii APIA.
Uneori, se greşeşte involuntar
Mai departe, teledetecţia surprinde doar suprafeţele cultivate şi măsoară digitizarea fermierului. Ce se poate întâmpla după teledetecţie: pot apărea acele cultivări comune în care, de exemplu, există 15 hectare şi avem 3 fermieri care au declarat câte 5 hectare fiecare, iar teledetecţia măsoară doar 14,50 de hectare. Astfel, unul dintre fermieri ori a declarat în plus, are o calamitate sau nu i-a ieşit cultura. Cei de la APIA îi convocă pe toţi cei trei beneficiari şi clarifică, văzând la cine a intervenit greşeala.
Practic, prin teledetecţie, pe hartă, fiecare cultură emană căldură transformată într-un spectru de culori prin care poţi identifica exact genul botanic care este cultivat. Deci acea diferenţă de 0,50 de hectare care este necultivată, calamitată de inundaţii sau distrusă de animalele sălbatice, se vede cu diferenţa de culoare şi, automat, când acea suprafaţă este suprapusă se vede clar care dintre fermieri are digitizat peste altul. Rezultatul este prezentat fermierului şi el, de obicei, înţelege şi îşi recunoaşte vina şi renunţă la suprafaţa care apare ca fiind suprapusă. Sancţiunea o suportă doar cel care are această neconformitate, dar dacă este inundată de exemplu cultura, nu este aşa o mare culpă. Doar că şi ceilalţi fermieri chemaţi trebuie să facă un drum până la APIA, ca să se lămurească situaţia. 
Sancţiunea poate fi contestată
Aşa cum au declarat oficialii APIA, fermierii din eşantionul de control la care există probleme la teledetecţie au opţiunea ca, odată ce le este adusă la cunoştinţă situaţia, să nu fie de acord cu o eventuală sancţiune. “Fermierii au opţiunea să nu fie de acord şi foarte bine documentat, pot demonstra că există suprafaţa respectivă, iar atunci, pentru anumite coduri de eroare, se pot face vizite pe teren pentru clarificări. Deci fermierul poate solicita serviciul de control din fiecare centru judeţean, iar APIA poate face aceste vizite rapide pe teren, aşa cum le numim noi. Acestea se fac doar la solicitarea fermierului”, explică conducerea APIA.
Penalizări usturătoare
Potrivit legislaţiei, penalizările nu se aplică producătorilor agricoli până la o eroare de maximum 3% dacă sunt diferenţe între suprafaţa declarată şi cea identificată la teledetecţie. “Între 3 şi 20 % deja se aplică penalizări, iar între 20 şi 50 % fermierul nu mai primeşte deloc banii pentru campania respectivă. Deja, dacă vorbim de diferenţe care depăşesc 50% atunci, nu numai că nu se mai primesc banii, ci şi fermierul primeşte sancţiuni multianuale pe următorii 3 ani de cerere”, explică oficialii APIA. De asemenea, dacă se constată fraude cu fondurile europene din agricultură ce privesc sume mai mari de 10.000 de euro, APIA este obligată să sesizeze OLAF şi dosarul va fi unul penal.
Cadastrarea ar rezolva toate probleme
În consecinţă, toate aceste necazuri ar dispărea dacă fiecare comună ar fi pusă la punct din perspective cadastrării. Cum nici titlurile de proprietate nu sunt în regulă, în foarte multe dintre cazuri, şi chiar dacă se tot trâmbiţează posibilitatea accesării fondurilor europene pentru a integra comunele în planul cadastral naţional, situaţia concretă a terenurilor agricole rămâne, pe mai departe, la mâna subiectivismului unor funcţionari publici.
Procesul de cadastrare şi intabulare a terenurilor agricole este îngreunat de lipsa actelor de succesiune ale moştenitorilor celor care au primit pământul prin aplicarea legilor retrocedării. Titlurile de proprietate au fost eliberate în anii `90 pe numele foştilor proprietari, în majoritatea lor oameni în vârstă de peste 70 de ani, care între timp au decedat. Urmaşii acestora lucrează pământul sau l-au dat în arendă, dar, din varii motive, mai ales din lipsă de bani, nu şi-au făcut succesiunea şi nici intabularea pământului.
În primă fază, 4 comune din Dolj beneficiază de cadastru gratuit
Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) va demara în primele 63 de comune, care vor beneficia gratuit de acest serviciu, a anunţat Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). ANCPI a încheiat acordurile cadru pentru începerea lucrărilor de cadastru general în primele 63 de comune. În total, 224.000 de locuitori vor beneficia de cadastru gratuit. Doljul este înscris cu doar patru comune: Pieleşti, Goicea, Coţofenii din Dos, Brădeşti. Aşadar, pentru aproximativ 9.200 de locuitori cadastrul va aduce un plus de rigoare în actele de proprietate funciară. 
