Ucraina a renunţat la statutul de ţară nealiniată

0
191

Ucraina a decis, ieri, să renunţe la statutul său de ţară nealiniată, pentru a se apropia de NATO, după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea şi conflictul în curs cu rebelii proruşi din estul ţării, informează AFP şi RIA Novosti. Cu o vastă majoritate de 303 voturi „pentru” şi doar 8 „împotrivă”, dintr-un minim necesar de 226 de voturi, Rada Supremă a votat în favoarea unui proiect de lege în acest sens, înaintat pentru dezbateri în parlament de preşedintele Petro Poroşenko, la 18 decembrie. Poroşenko declara anterior că statutul de stat nealiniat nu a putut garanta securitatea ţării şi ar trebui renunţat la el. În acelaşi timp, şeful statului a dat asigurări că decizia privind aderarea Ucrainei la NATO va fi luată de poporul ucrainean în cadrul unui referendum. Statutul de ţară nealiniată a fost stipulat din 2010 în Legea privind bazele politicii externe şi priorităţile intereselor naţionale ale Ucrainei, lege la care au fost aduse amendamentele necesare. Se estimează că noua formă a actului normativ va intra în vigoare din ziua imediat următoare publicării acesteia în presa oficială. Scopul documentului este de a crea un mecanism suplimentar pentru asigurarea suveranităţii, apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Ucrainei. „Statutul Ucrainei de ţară nealiniată, stipulat în Legea privind bazele politicii interne şi externe, s-a dovedit ineficient în contextul asigurării securităţii statutului faţă de agresiuni şi presiuni externe. Faptul că Ucraina s-a aflat timp îndelungat într-o zonă-tampon gri, între sisteme puternice de securitate colectivă, constituie o provocare suplimentară la adresa Ucrainei”, se subliniază în documentul explicativ ataşat actului normativ.

Decizia Ucrainei este contraproductivă şi nu face decât „să alimenteze tensiunile”, a reacţionat imediat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, informează agenţia de presă TASS. „Este contraproductiv. Acest lucru (renunţarea la statutul de ţară nealiniată) nu face decât să alimenteze confruntarea şi să creeze iluzia că, prin intermediul unor asemenea legi, poate fi reglementată profunda criză din interiorul Ucrainei”, a subliniat Lavrov. În opinia şefului diplomaţiei ruse, „o cale mult mai productivă, mai bine gândită, este de a începe în sfârşit dialogul cu acea parte a propriului popor care a fost ignorată în totalitate atunci când a fost organizată lovitura de stat”. „Nu există altă cale decât reforma constituţională cu participarea tuturor regiunilor, a tuturor forţelor politice ale Ucrainei, capabile să dea tonul corect”, a spus ministrul rus. Lavrov a amintit că tocmai obligaţia de a demara o asemenea reformă a fost semnată de către conducerea Ucrainei în aprilie anul curent.