Fără… MCV!

0
894

În sfârşit, România va fi „eliberată” de sub tutela mecanismului de presiune politică europeană, numit Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) stabilit anacronic la momentul aderării la UE şi anunţul a fost făcut de Klaus Iohannis. (…)„Acesta este ultimul raport MCV al Comisiei Europene pentru ţara noastră. De acum înainte România va fi la fel ca şi toate celelalte state membre monitorizată doar prin intermediul mecanismului generalizat privind statul de drept. Anul acesta, Parlamentul European a adoptat legile fundamentale ale sistemului juridic, pe care le-a promulgat, după ce Curtea Constituţională le-a declarat constituţionale”. Condiţionalităţile din MCV sunt aşadar îndeplinite. Contextul european, într-un fel, ne-a fost favorabil şi pe cale de consecinţă izbânda ar conta implicit în procesul de aderare la spaţiul Schengen. Uniunea Europeană nu e în cea mai desăvârşită „unitate” a ei şi există riscul, pe seama consecinţelor războiului din Ucraina, disensiunile să se adâncească. Dar să nu ne hazardăm. La o privire retrospectivă nu putem spune că MCV-ul, instrumentul de control pe care UE l-a folosit pentru justiţia din România, vreme de 15 ani, a fost altceva decât o umilire. Menţinerea sa devenise o formă de discriminare, mai ales după ce Comisia Europeană adăugase noi ţinte absurde, dar clama, cu ani în urmă, că nu e treaba ei că serviciile secrete încalecă justiţia. Preşedintele Klaus Iohannis aprecia că asta înseamnă că statul de drept este consolidat şi combaterea corupţiei este ireversibilă. Şi fără MCV, combaterea corupţiei, cel puţin declarativ, ar fi fost tot ireversibilă. Cum este peste tot în spaţiul UE. Deşi vedem, zilele acestea, câtă iritare există la „unii” pentru atribuirea găzduirii CM de fotbal Qatarului, în 2010. State de drept consolidate, cu lupta împotriva corupţiei „literă de evanghelie”, nu altceva, au cultivat tăcerea la momentul respectiv. Să vedem cum se va finaliza scandalul de atribuire a enormului contract de 35 miliarde euro între UE şi Pfizer pentru vaccinul anti-Covid, conflict denunţat de un grup de eurodeputaţi într-o conferinţă de presă, până în prezent fără succes. Toate acestea sunt lucruri ştiute. Premierul Nicolae Ciucă spunea că raportul MCV este şi o recunoaştere şi o confirmare la nivel european a faptului că direcţia reformelor urmate, în ultima vreme, este cea corectă. Ce se poate spune? Pe cale logică ar trebui înţeles că „direcţia” unor politici din anii precedenţi, n-a fost una justă. Rămânem ferm ancoraţi, fără îndoială, în viziunea pro-europeană clară şi pe termen lung, o viziune bazată pe unitate, democraţie, stat de drept şi valori împărtăşite în mod egal de toate statele membre. Ce ar mai trebui spus? Nimic altceva decât că ţintele de la Bruxelles au inhibat orice mişcare reală de reforme în justiţie, toată lumea vehiculând… MCV-ul, care n-a avut nici o implicare, nici o legătură bună cu ţara, adică o cercetare de bază, dincolo de orice parti-pris. Aşa cum spunea Angela Pipidi, într-un editorial de-al său, când nu ne-am mai turnat unii pe alţii şi am cooperat cu Bruxelles-ul, am intrat în rând cu lumea. Adică nu prin turnătorii la Bruxelles şi intervenţii străine… se face democraţie. Problemele statului nostru de drept rămân cele care au fost. Oricum e o victorie să scapi de MCV, una preferabilă unei înfrângeri. Şi, actualei coaliţii îi va ieşi şi Schengen-ul, că tot nu se ştie cât o să mai reziste. Lecţia e una singură: România se reformează singură şi nu pentru Bruxelles îi terbuie stat de drept. Pe mandatul premierului Nicolae Ciucă, privit de nu puţini cu neîncredere, două mari deziderate pot fi atinse. Nu le mai enumăr. În aceeaşi ordine de idei, coaliţia actuală guvernamentală redemonstrează că rămâne singura formă viabilă, matură, responsabilă, aptă de a conduce ţara. Orice alt format, pe care l-am mai avut, n-a însemnat decât gălăgie şi scandaluri necurmate.