Una dintre cele mai bine gospodărite comune ale Doljului, cu impresionantă infrastructură –Călăraşi- cu un primar realmente din bună croială administrativă, Vergică Şovăilă, trăieşte într-un fel, într-o insolită campanie electorală, încă de anul trecut, imediat după alegerile europarlamentare, când contra-candidatul său, din partea PNL, Sorin Sandu, fost ofiţer de informaţii, şi-a anunţat prin gesturi publice intenţia de a candida la alegerile locale din septermbrie a.c.. Situaţia este oarecum paradoxală: dacă actualul primar, Vergică Şovăilă, are ce raporta locuitorilor comunei Călăraşi, fiindcă se vede cu ochiul liber, garanţie pentru concretizarea noilor proiecte promise, contra-candidatul său Sorin Sandu nu poate spune nimic –dar absolut nimic- din ceea ce a făcut de-a lungul carierei sale, după unii învolburată, de ofiţer de informaţii. Oricum, Fundaţia pentru stoparea abuzurilor şi corupţiei judeţului Dolj îl descrie în termeni deloc avantajoşi. În absenţa dovezilor peremptorii, afirmaţiile pot fi luate doar cu titlul de inventar. Ceea ce a săvârşit însă, de-a lungul ultimelor luni, pe reţelele de socializare, un fost ofiţer de informaţii, acum candidat la primăria unei mari comune doljene, este descumpănitor, justificând într-un fel, pe deplin, ieşirea deloc regretată, destul de şifonată din sistem. Evident prematură. Prima obligaţie morală a lui Sorin Sandu era să respecte –cel puţin- instituţia în care a lucrat şi de la care se revendică. Aşa cum o fac mulţi alţii. Unii chiar cu statut de ales local. A livrat doar un amestec de bravadă facilă şi nesiguranţă interioară, distribuind anapoda doar acuzaţii discutabile, proferând batjocura, insanitaea, limbajul de stadion înfierbântat (când veneau spectatori). Ori nu se poate trăi doar din recriminare şi sudalmă, la Călăraşi. Un fost poliţist, fie el şi nescuturat, îşi păstra cumpătul, mult mai echilibrat, convins apriorii că sunt lucruri posibile şi unele… imposibile. Sorin Sandu n-a aparţinut unei adunături de diletanţi, ci unui serviciu de informaţii, unde dacă se cultivă ceva este tocmai virtutea de a asculta şi de a clămpăni cât mai parcimonios sau deloc. Dar probabil nu se poate convinge de inteligenţa proprie, decât tratându-i pe ceilalţi drept imbecili, de pe un chaise-longue, cu picioarele pe un balot de paie. La Călăraşi lumea teafără a comunei, vestită pentru vocaţia de cultivatori de lubeniţe şi pepeni galbeni, are de ales între continuitatea promisă de actualul primar, Vergică Şovăilă, care îşi reazemă făgăduinţele pe ceea ce s-a făcut până în prezent şi lecţiile moralizatoare ale lui Sorin Sandu, convins probabil, în sinea sa, că aşa nebănuit de orice potenţial administrativ, îşi poat împlini visul. Nerespectând nici o regulă de conduită civică. Călăraşiul este una dintre comunele de referinţă ale Doljului, prin înfăptuirile realizate, potenţialul său în aprovizionarea pieţelor Craiovei şi nu numai, admirată până şi de prietenii din Chartres de Bretagne, localitate din Hexagon, cu care este înfrăţită. Sorin Sandu nu e o legendă spulberată a unui serviciu român de informaţii, a cărui chimie s-a modificat ulterior, este doar justificarea deplină a gestului de a fi trimis mai devreme la odihnă. Lipsit de orice calitate politică, necultivat, lipsit de umor, habarnist în administraţie. Încât mai poţi spune doar atât, în buna tradiţie turco-valahă: aferim. Când nu poţi raporta nici o ispravă semnificativă de-a lungul carierei e mai greu. Şi nu îţi poţi potenţa campania electorală, dintr-un soi de ebrietate sufletească, de natură să dinamiteze discernământul şi buna cuvinţă. A intrat, cum spuneam, mai devreme în campania electorală, dar pe culoarul de ieşire din scenă. Vergică Şovăilă, cunoscut în toată Valea Dunării, respectat, poate primi un nou vot de încredere. Dar asta o vor decide oamenii locului.
