Procedura de achiziţie urgentă a vaccinului împotriva rujeolei este în curs de finalizare, autorităţile sanitare urmând să cumpere 109.000 de doze. România se confruntă din toamna anului trecut cu o epidemie ce a dus la îmbolnăvirea a 4.881 de persoane. În judeţul Dolj s-au înregistrat până în prezent 333 de cazuri şi cinci decese.
Din cauza epidemiei de rujeolă, Ministerul Sănătăţii a demarat şi acţiunile pentru suspendarea exportului paralel de vaccinuri, astfel încât să fie asigurat necesarul de doze pentru imunizarea copiilor. În acest sens, Ministerul Sănătăţii a pornit procedurile de notificare a Comisiei Europene, un pas necesar în acest sens, deoarece limitarea exporturilor poate fi considerată o îngrădire a liberei circulaţii a mărfurilor în spaţiul Uniunii Europene. Măsura luată acum de Ministerul Sănătăţii este justificată din motive de sănătate publică.
În paralel cu această măsură, Ministerul Sănătăţii a solicitat Agenţiei Naţionale a Medicamentului să notifice distribuitorii de medicamente în legătură cu această decizie, iar dozele de vaccin împotriva rujeolei au fost deja blocate în depozite.
Ministerul Sănătăţii a finalizat şi procedurile pentru achiziţionarea vaccinului tetravalent şi hexavalent şi a început distribuţia lor în ţară.
Legea vaccinării obligă autorităţile să asigure un stoc de rezervă
Legea vaccinării, care este acum în dezbatere publică, ar trebui să rezolve problema stocurilor de vaccin. Actul normativ va impune Ministerului Sănătăţii asigurarea în depozitul naţional a unui stoc de rezervă de vaccinuri şi consumabilele aferente cel puţin egal cu necesarul anual cu termen de valabilitate de minim 18 luni.
România se confruntă în ultimii ani cu scăderea constantă a acoperirii vaccinale pentru toate tipurile de vaccinuri utilizate. Cauzele sunt multiple, de la neprezentarea la vaccinare, refuzul vaccinării, până la lipsa de informare corectă a părinţilor, campaniile antivaccinare promovate de diverse grupuri, insistându-se pe reacţiile adverse rare ale vaccinurilor şi nu pe beneficiile acestora.
În plus, în ultimii ani se realizează cu dificultate aprovizionarea constantă cu vaccinuri, datorită numărului mic de producători şi a problemelor de producţie care apar frecvent şi care afectează şi alte state europene.
În prezent, la nivel naţional, se înregistrează o scădere dramatică a acoperirii vaccinale la vaccinurile incluse în cadrul Calendarului Naţional de Vaccinare, care se situează sub limita de 95% recomandată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Astfel, vaccinarea în România a scăzut constant de la an la an la toate vaccinurile incluse în Programul Naţional de Vaccinare. Astfel, la nivelul anului 2014 pentru copii în vârstă de 18 luni, acoperirea vaccinală la nivel naţional şi pe tipuri de vaccinuri a înregistrat valori de 81,3% pentru BCG, 76,4% pentru Hep B, 51,7 % pentru DTP, HiB şi VPI, şi respectiv de 73% pentru ROR.
333 de cazuri de rujeolă, în Dolj
Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România, până în prezent, a ajuns la 4.881, din care 22 decese: şase în judeţul Timiş, cinci în judeţul Arad, cinci în judeţul Dolj, trei în judeţul Caraş Severin, unul în judeţul Călăraşi, unul în judeţul Satu Mare şi unul în Bucureşti. Doljul se numără printre judeţele în care numărul cazurilor confirmate în intervalul octombrie 2016 – aprilie 2017 (333) depăşeşte cu mult media ultimilor ani. Ca măsură de limitare a extinderii epidemiei de rujeolă, a fost organizată o campanie suplimentară de vaccinare cu RRO a copiilor nevaccinaţi şi incomplet vaccinaţi.
Rujeola este o boală infecţioasă transmisibilă pe cale respiratorie, extrem de contagioasă, care adesea duce la complicaţii. Din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare. Pentru 1 din 1.000 de bolnavi de rujeolă, boala este mortală. Vaccinul împotriva rujeolei protejează copiii împotriva acestei boli. În România, 9 din 10 părinţi îşi vaccinează copiii.
Imunitatea împotriva infecţiei rujeolice se dobândeşte fie prin trecerea prin infecţie, fie prin vaccinare. Boala se manifestă prin febră înaltă, conjunctivită (aspect de „copil plâns”), rinoree, tuse, erupţie (pete catifelate roze pe faţă, ulterior trunchi şi membre). Rujeola poate evolua sever cu pneumonie, encefalită sau se poate suprainfecta bacterian. În situaţii foarte rare, virusul nu este eliminat din organism şi peste ani produce panencefalita sclerozantă subacută, boală care, deşi este extrem de rară, este extrem de periculoasă, ducând invariabil la deces.