Vaccinul hexavalent va fi disponibil din aprilie

0
76

Autorităţile sanitare au anunţat că vaccinul hexavalent pentru bebeluşi va fi disponibil la sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie, când medicii de familie vor primi dozele.

vaccinÎn ultimul an, imunizarea copiilor cu hexavalent s-a realizat cu întreruperi provocate de lipsa dozelor necesare de vaccin, deşi acesta face parte din schema obligatorie şi se administrează împotriva tetanosului, tusei convulsive, difteriei, haemophilus şi poliomielitei, dar şi hepatitei B. Vaccinul a fost imposibil de găsit timp de mai multe luni de zile şi de fiecare dată soluţiile găsite de autorităţi s-au dovedit a fi temporare.

Şi vaccinul împotriva hepatitei B lipseşte de ceva timp, iar autorităţile sanitare au luat decizia de a-l substitui, folosind vaccinul hexavalent. În luna decembrie a anului trecut a fost aprobată o schemă de vaccinare alternativă pentru asigurarea protecţiei copiilor născuţi din mame cu hepatită B. Medicul de familie ar urma să administreze, atunci când va fi disponibil, vaccinul hexavalent acestor mame de la vârsta de 6 săptămâni a copilului.

Lunar, trebuie vaccinaţi 1.500 de copii

În fiecare lună, în judeţul Dolj, ar trebui vaccinaţi aproximativ 1.500 de copii. Pentru că dozele de hexavalent au lipsit, medicii de familie au aşteptat reluarea procesului de imunizare, abia apoi urmând să fie recuperaţi şi copiii care au rămas nevaccinaţi.

După ce cantitatea de vaccin va ajunge în depozitele locale, Direcţia de Sănătate Publică Dolj îi va anunţa pe medicii de familie că pot ridica vaccinul pentru derularea programului de imunizare în condiţii optime. De asemenea, medicii de familie vor trebui să demareze programarea la vaccinare a copiilor eligibili şi a celor care nu au fost vaccinaţi până în prezent.

Anul trecut, acoperirea vaccinală în România se păstra sub nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 95%, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi hepatită B, în principal din cauza refuzului vaccinării. Doar 60% din copii au fost imunizaţi cu vaccinul hexavalent, în condiţiile în care, de la an la an, scade numărul celor care primesc vaccin şi pentru alte boli.

Conform datelor Centrului Naţional de Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile, rata medie de acoperire vaccinală este de 69,4% pentru vaccinul DTP4 (patru doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului şi pertusis), pentru vaccinul contra rubeolei, rujeolei şi oreionului este de 75,4%, iar pentru hepatita B este de 91,3%. Aceleaşi date arată că 30,3% din aceşti copii au fost depistaţi, în 2014, ca fiind incomplet vaccinaţi în raport cu vârsta, în creştere faţă de anul precedent, când procentul era de 26%.

Acoperirea vaccinală, sub nivelul recomandat de OMS

vaccin-1Limita de siguranţă pentru menţinerea imunităţii de comunitate, cea care îi protejează atât pe copiii nevaccinaţi (sub 1 an), cât şi pe cei mai mari şi nevaccinaţi, este de cel puţin 80% din populaţie vaccinată. Reducerea vaccinării împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului a dus, în ultimii ani, la două epidemii de rujeolă şi una de rubeolă, România pierzându-şi statutul de ţară care avea tentativa de eliminare a rujeolei de pe teritoriul ei.

Vaccinarea reprezintă metoda cea mai eficientă de combatere şi eliminare a numeroase boli transmisibile. Cu toate acestea, specialiştii consideră că acoperirea vaccinală în România este în scădere. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă efectuarea obligatorie a şapte vaccinuri, pentru difterie, pertusis, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi poliomielită , atrăgând atenţia că scăderea imunizării creşte riscul apariţiei de epidemii.

La aceste vaccinuri s-ar putea adăuga cele pentru meningococ, pneumnococ, Haemophilus influenzae, Human Papilloma Virus (HPV), hepatită B şi tuberculoză, în funcţie de posibilităţile ţării respective şi de realităţile din teren.