Când Viktor Orban critică atitudinea UE faţă de Kremlin

0
399

Premierul maghiar, naţionalistul Viktor Orban, până nu demult un răsfăţat al popularilor europeni a devenit…neascultător. Chiar dacă Angela Merkel a încercat la 2 februarie a.c, în vizita sa la Budapesta, să-l atenţioneze asupra restrângerii libertăţilor democratice şi a altor derapaje periculoase, Viktor Orban rămâne consecvent în atitudinea sa ambiguă: acceptă şi fondurile europene, dar şi gazul rusesc, tentat fiind de modelul autoritar al preşedintelui rus Vladmir Putin. Încă de anul trecut a dat frisoane Bruxelles-ului, dar şi aliaţilor NATO, semnând un acord cu Moscova pentru construirea unei centrale nucleare, criticând sancţiunile contra Rusiei şi arătându-se ispitat de „democraţia non-liberală” practicată de China şi Turcia. Cu toate acestea a votat sancţiunile UE contra Rusiei. Vizita preşedintelui rus Vladimir Putin la Budapesta, la 17 februarie a.c., primirea călduroasă reflectată în presa budapestană a sfidat regulile tacite fixate de UE. Mai mult, Viktor Orban a criticat politica energetică a Comisiei Europene pe care o găseşte nefastă pentru suveranitatea ţării sale. Apropierea dintre Budapesta şi Moscova este considerată ca „îngrijorătoare” de diplomaţia bruxelleză. „Le Monde” citează o evaluare a eurodeputatului român Eduard Hellvig, postată pe blogul său, menţionând că acesta a fost desemnat ca viitor director al SRI, dar care consideră că parteneriatul Ungariei şi Rusiei ameninţă interesele UE şi NATO în regiune, regimul Orban fiind asemuit „calului troian” sub influenţa crescândă a Kremlinului. „Fără cooperarea cu Rusia nu putem atinge obiectivele de competitivitate”, a subliniat Viktor Orban după vizita preşedintelui rus, prima din iunie 2014 într-o capitală de ţară membră a UE. Evocând un clivaj profund de natură strategică între cei 28, liderul conservator de la Budapesta a criticat poziţiile apărate de Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, favorabil unor politici de sancţiuni ranforsate la adresa Rusiei. În orice caz, Vladimir Putin îşi joacă cu abilitate cărţile de care dispune, el umblând la solidaritatea celor 28, într-un moment în care Bruxelles-ul va discuta mâine proiectul său „Uniunea energetică-una din marile priorităţi ale Comisiei Juncker”. Un proiect care presupune ameliorarea conexiunilor între infrastructurile ţărilor membre. În temeiul dialogului privilegiat cu Rusia, Ungaria a obţinut gaze la un tarif avantajos şi în schimbul promisiunii de a nu mai livra gaz rusesc Ucrainei. Orban estimează că nu va fi „nicio securitate energetică în Europa fără energia provenită din Rusia” Dincolo de interesele economice reciproce, ceea ce îngrijorează analiştii politici este altceva, care ţine de tabla de şah a Moscovei. Chiar dacă nimeni nu se hazardează, deocamdată, în previziuni sumbre, generalul Constantin Degeratu, o vreme consilier de stat la Departamentul Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale, a atras atenţia asupra unei „prietenii destul de suspecte”, nu lipsite de conţinut geostrategic.