Craiova şi Unirea Principatelor

0
381

Craiova a fost, de la început, în primele rânduri ale curentului unionist, care, după mişcările revoluţionare de la 1848, a cuprins Ţara Românească şi Moldova. Craiova a fost chiar un „centru nervos” al marelui eveniment, celebrat an de an, semn de recunoştinţă pentru înaintaşii noştri. La Craiova s-a jucat „Hora Unirii”, s-a militat pentru ca actul premergător întemeierii Regatului să se înfăptuiască. Am găsit, prin colaborarea cu Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Dolj, dovezi ale participării craiovenilor la Mica Unire de la 24 ianuarie 1859. Astăzi, în Piaţa „A.I. Cuza” din Craiova, evenimentele de atunci vor fi celebrate aşa cum se cuvine.

În primăvara anului 1857, câţiva fruntaşi ai mişcărilor revoluţionare de la 1848 – Petrache Cernătescu, Emanoil Chinezu, Gheorghe Chiţu, Nicolae Pleşoianu etc. – pun bazele Comitetului Unional din Craiova. Având sprijinul majorităţii populaţiei, indiferent de starea socială a acesteia, înfrâng voinţa păturii conservatoare, care dorea să propună la conducerea Ţării Româneşti pe unul dintre doi foşti domnitori – Bibescu şi Ştirbei.  Adunarea Ad-hoc a Ţării Româneşti a votat, pe 9 octombrie 1857, în unanimitate pentru unirea cu Moldova. A doua zi, la Craiova, peste 5.000 de oameni (la acea vreme municipiul număra cca 25.000 de persoane, conform documentelor vremii), se strâng şi aclamă actul  respectiv, sărbătorea fiind imortalizată de Theodor Aman.

 Dar, până la desăvârşirea actului Unirii mai era ceva vreme. Pe 5 ianuarie 1859, Adunarea Electivă din Moldova îl alege ca domnitor pe Alexandru Ioan Cuza, reprezentant al Partidei Naţionale. Urma ca şi la Bucureşti să fie ales acelaşi domnitor, însă, aici, opoziţia devenise mai puternică. În noaptea de 23/24 ianuarie 1859, deputatul Vasile Boerescu, propune alegerea lui Cuza. Întâlnirea are loc la Hotelul „Concordia” din Bucureşti. În Dealul Mitropoliei, mii de bucureşteni se strânseseră pentru a-i convinge pe antiunionişti să renunţe la planurile lor. La presiunea maselor, aceştia cedează, astfel că Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor şi al Ţării Româneşti, fiind desăvârşită Unirea Principatelor. La Craiova, mii de oameni au ieşit din nou în stradă. „Craiovenii au ieşit în număr mare în stradă, cu steaguri şi strigăte de „Ura!”, „Trăiască Unirea!”, „Trăiască Vodă-Cuza!”. A fost bucurie mare”, s-a menţionat în rapoartele semnate atât de şeful Poliţiei Craiova, cât şi de Prefectul de Dolj de la acea vreme.

Primit cu bucurie în Bănie

Entuziasmul craiovenilor n-a rămas fără răspuns din partea Domnitorului. Astfel, pe 26 iunie 1859, Alexandru Ioan Cuza a efectuat o vizită la Craiova. „Vineri, la 6 ore după amiază, Măria Sa ajunse în capitala României Mici. Aici avu loc o primire splendidă. Se duse întâi la biserica Maicăi-Preciste unde asistă la serviciul divin. De aici, escortat de o populaţie numeroasă, merse la casa de la ţară de la grădina publică care i se pregătise pentru locuire. Primi pe toţi funcţionarii publici şi o mulţime de particulari; căci Măria Sa în tot cursul călătoriei Sale n-a refuzat nimănui de a veni să-l vadă şi să-i exprime păsul său. A doua zi a vizitat Şcoala centrală, apoi a inspectat Temniţa unde, după recomandarea d.capu al temniţelor a graţiat pe mai mulţi arestaţi”, se menţionează în Monitorul Oficial din 10 iulie 1859. Alexandru Ioan Cuza a fost primit, atunci, la „Cântarul de piatră”, aflat pe locul actual al Grădinii „Mihai Bravu”. Mai mult, Domnitorul a contribuit la realizarea liniei telegrafice Craiova – Bucureşti (1859), a celei cu Turnu Severin, un an mai târziu, precum şi la realizării proiectului de cale ferată Craiova – Bucureşti, finalizat în 1875.

Ceremonie omagială

După 156 de ani, craiovenii nu-l uită pe Cuza. Astfel, astăzi, în Piaţa care-i poartă numele, din centrul municipiului Craiova, Instituţia Prefectului – judeţul Dolj, Consiliul Judeţean Dolj, Primăria municipiului Craiova şi Garnizoana Craiova vor organiza o ceremonie dedicată Unirii Principatelor, care se va finaliza cu un spectacol susţinut de Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”. La ora 10.00 va fi prezentat onorul , urmat de întâmpinarea oficialităţilor şi intonarea Imnului Naţional al României. După oficierea unei slujbe religioase, prefectul de Dolj, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj şi primarul Craiovei vor rosti alocuţiuni. Între 10.25-10.40 se vor depune jerbe de flori la statuia Domnitorului, apoi vor urma defilarea gărzii de onoare, onorul muzicii militare şi Hora Unirii.