Prof. univ. dr. Bianca Predescu: „Ce apropie oamenii sunt cultura, afinitățile și nevoia de cunoaștere reciprocă”

0
364

O seară specială pentru Filarmonica Oltenia și publicul meloman din Craiova. Proiectul celor 28 de concerte simfonice, susținute de tot atâtea țări membre ale Uniunii Europene, pornește la drum și își propune să promoveze Craiova în cursa pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021. Maratonul muzical se deschide cu Austria, leagănul muzicii clasice, o țară în care cultura și arta își au locul binemeritat. Profesorul universitar doctor Bianca Predescu este printre puținele persoane din Craiova ale cărei merite academice au fost recunoscute de statul austriac, care i-a decernat Ordinul de Stat „Crucea Austriei pentru Științe și Arte”, iar domnia sa poate să fie un ambasador autentic al istoriei și culturii din zona noastră.

Filarmonica „Oltenia” pornește, chiar în această seară, un proiect multicultural, de anvergură, prin care își propune să aducă pe scenă personalitățile vieții muzicale din toate cele 28 de state ale Uniunii Europene. Cum vi se pare acest proiect cultural?

În această stagiune, Filarmonica „Oltenia” din Craiova va pune în operă un proiect nou, în sensul că din luna octombrie până în luna mai a anului viitor concertele săptămânale de vineri seara sunt dedicate unui stat-membru al Uniunii Europene, întrucât dirijorul și solistul acelei seri sunt personalităţi provenite din acea țară, iar lucrările prezentate publicului sunt noi, mai puțin interpretate până în prezent, cât și piese de mare rezonanță, create de-a lungul timpului de marii compozitori europeni.

Ideea este foarte bună din perspectiva cunoașterii, prin intermediul culturii, a statelor europene, iar pe de altă parte înlătură în cea mai mare măsură posibilitatea repetării, în fiecare stagiune, a unor concerte și simfonii arhicunoscute la care dirijorii și soliștii apelează din comoditate, pentru că, pe de o parte, sunt ușor de interpretat, iar pe de altă parte, fiind lucrări foarte frumoase, publicul meloman pleacă acasă foarte mulțumit.

De ce credeți că a fost aleasă Austria să deschidă acest program de concerte?

Nu știu în ce măsură organizatorii acestui program au avut în vedere conceptul de „diplomație culturală”. El a fost gândit și i s-a dat viață prin politicile adoptate în ultimii ani de Germania și Austria. Știu că din anul 2010 Ministerul Afacerilor Externe din Austria a înființat o Direcție „Diplomație Culturală”, al cărei prim șef a fost profesorul Martin Eichtinger, fost ambasador al Austriei la București până în 2010. L-am cunoscut personal pe Excelența Sa cu ocazia conferii, în mai 2010, într-o ceremonie deosebit de fastuoasă și emoționantă, la sediul Ambasadei Austriei de la București, Ordinul de Stat „Crucea Austriei pentru Știință și Artă”. Cu Excelența Sa am avut un dialog nu doar protocolar, ci și de informare în domeniul dreptului, fiind jurist de profesie și preocupându-se la acea dată de reglementările cetățeniei europene, atât prin actele obligatorii ale Uniunii, cât și prin măsurile luate de statele membre pentru ca acest concept generos să primească eficiență juridică. Misiunea diplomatică a fost ulterior continuată de Excelența Sa Michael Schwarzinger, personalitate activă în viața noastră culturală, iar în prezent este exercitată de dr. Gerhard Reiweger. Conceptul de „diplomație culturală” este actual, iar Germania și Austria, în ultimii șase ani, au inițiat organizarea de cursuri și școli de vară pentru studenții din toată lumea pentru a-i face să conștientizeze rolul formator al culturii și importanța tradițiilor și particularităților culturale ale poporului în mijlocul căruia te-ai născut și te reprezintă oriunde în lume.

Nu întâmplător, ne acordați astăzi acest interviu, fiind singurul craiovean care a primit Ordinul de Stat „Crucea Austriei pentru Știință și Artă”. Ce i-a determinat pe austrieci să vă confere acest înalt merit?

În anul 2008, profesorul Herbert Schambeck, fost președinte al Parlamentului – Bundesrat, și profesorul Heribert Franz Koek au efectuat o vizită academică la Universitatea din Craiova, susținând conferințe deosebit de interesante. Fiind impresionată de modul de abordare a problemelor ce țin de teoria statului și dreptului, particularitățile și efectele integrării europene, am păstrat o relație de cercetare în domeniu prin participarea la diverse conferințe organizate la inițiativa domniilor lor și cred că prin modul în care am pus în lumină valoarea școlii de drept românești, tradițiile sale istorice, cât și modul de a vedea importanța și efectele integrării europene în prezent, am fost onorată cu conferirea Ordinului de Stat menționat.

Întotdeauna ați pledat pentru educația prin cultură, fie ea și muzicală. Cât de mult credeți că ne ajută acest proiect nou al Filarmonicii „Oltenia”?

Dialogul politic, convențiile internaționale și chiar instituţiile de profil dezvoltă un limbaj rigid pentru omul de rând și, de-a lungul timpului, s-a observat că ele mai mult se izolează de oameni decât să se apropie de aceștia. Ce apropie oamenii sunt cultura, afinitățile și nevoia de cunoaștere reciprocă, cât și, evident, satisfacerea nevoilor cotidiene.

Toate acestea se obțin printr-un dialog informal, prin modul în care oamenii se fac cunoscuți semenilor lor. În fond și la urma urmei, în ultimul deceniu, poporul român s-a făcut cunoscut prin câteva persoane și, cu excepția fostului președinte Nicolae Ceaușescu, restul au fost oameni de cultură și sportivi.

Odată deveniți membri au Uniunii Europene, regretatul Lord Slyn, fost judecător la Curtea de Justiție UE, mai multe mandate, îmi spunea: „Bianca, valoarea cea mai de preț cu care ați venit voi în Uniunea Europeană sunt cultura și tradițiile. Voi sunteți încă legați de tradițiile care au menținut atâtea secole societatea în picioare, cum sunt respectarea familiei și valoarea religiei. Cu acesta trebuie să veniți către o societate înstrăinată, care a uitat de nevoile morale ale unei vieți normale, alergând doar după profit.

Este trist când afli de la alții ce este mai de preț la tine și este la fel de trist când afli de la alții cât de puțin ne preocupăm pentru ziua de mâine, căci, în anul 2010, profesorul Schambeck, om politic cu o carieră remarcabilă atât pe plan intern, cât și pe plan internațional, cunoscând bine ce se întâmplă la noi, îmi spunea: „Cel mai grav este că nu mai aveți pe cine să mai aduceți în față. Veți vedea că veți ajunge să vă puneți întrebarea pe cine alegeți ca președinte al statului…”.

Vă propuneți ca tocmai această serie de concerte să fie un preambul pentru o mai mare apropiere de Viena?

În anii trecuți mi-am dorit mult să realizăm o relație mai bună de colaborare cu Ambasada Austriei în România și îmi doream să-i invităm cu ocazia Zilelor Craiovei, dar cum Ziua Națională a Austriei este pe 26 octombrie, când noi sărbătoream și Zilele orașului, fiecare avea program festiv și trebuia să fie prezent „la el acasă”. Cred că acum, când Zilele Craiovei au altă dată, putem stabili un dialog cu mai mult conținut, cu „prietenii” noștri, atât timp cât, tocmai în contextul integrării în UE, Austria este unul dintre satele care a manifestat multă deschidere către țările ex-socialiste și, ca stat situat în Europa centrală, a avut mult timp o poziție mai echilibrată şi de înțelegere a istoriei țărilor din estul Europei. Pe de altă parte, sunt punți în istorie care ne leagă, căci, până în prima parte a secolului al XX-lea elitele intelectuale românești se formau, în egală măsură, la Viena și la Paris. Cred că trebuie să ne apropiem de toţi mai mult, căci avem ce învăţa din seriozitatea cu care fiecare şi-a afirmat fiinţa, aspiraţiile şi, evident, cultura prin care a rezistat în timp tuturor factorilor potrivnici.

LAURA MOŢÎRLICHE şi MARGA BULUGEAN