Înconjurată de coline fertile / Greceşti, comuna spre care şi Cerul şi-a îndreptat privirile

0
147

Un drum asfaltat duce, cale de 35 km, la Greceşti, undeva pe Valea Raznicului. Comuna are patru sate în componenţă – cel de centru, care dă şi numele localităţii, Bărboi, Busu şi Gropanele – cu peste 1.700 de locuitori, iar viaţa este mult mai bună decât cea a vecinilor de peste dealuri, din Botoşeşti-Paia, principalul motiv fiind tocmai posibilitatea accesului în condiţii civilizate, pe o şosea circulabilă, chiar dacă, din loc în loc, mai apare câte o groapă în carosabil. Lucrurile se văd cu ochiul liber şi, după cum spune şi primarul Marcel Corîci, se simt şi în economia comunei – mai mulţi fermieri şi-au deschis afaceri în zonă, comerţul este la cote acceptabile, există alimentare cu apă curentă, străzile interioare sunt aproape toate asfaltate, asistenţa medicală nu lipseşte. Probleme mai sunt, mai ales cu fondul forestier, dar speranţe de mai bine există. Pe scurt, o viaţă normală, într-o localitate care nu plesneşte de bogăţie, dar nici nu este la limita subzistenţei.

Marcel Corîci

Apariţia comunei se pierde undeva în negura timpului, un anume stegar, Cernat, primind dealurile Bucur, Trestenic şi Rezvenic de la Mircea cel Bătrân. Se pare că numele provine de la un boier, Radu Grecu, sau de la existenţa unor familii de greci în aceste locuri. În timpul dominaţiei austriece, la 1716, era cunoscut ca un sat de moşneni. La 1826, aşezarea făcea parte din moşia medelnicerului Ianache Grecescu, la 1831 stăpân era Nicolae Hagi Enuş, iar în 1845 proprietari apar Dimitrie şi Nicolae Carianopol. O perioadă, Greceştiul a aparţinut de comuna Bîcleş, judeţul Mehedinţi, până în 1968, când a trecut la Dolj. „Avem o istorie încărcată, plină de fapte de vitejie. În 2016, când se vor împlini 100 de ani de la intrarea României în primul Război Mondial, vrem să celebrăm acel moment prin ridicarea unui monument închinat celor 247 de fii ai satului, care au murit pe front. Şi în cea de-a doua conflagraţie mondială am avut opt eroi căzuţi la datorie. Cu ocazia festivităţilor respective, vom edita şi o monografie a localităţii, deoarece vrem să arătăm lumii ce a fost, ce este şi ce va fi comuna Greceşti”, a spus Marcel Corîci, primarul comunei Greceşti.     

Toate cadrele şcolare sunt licenţiate

Graţie drumului judeţean Dj 606 B, care este „acceptabil”, potrivit spuselor primarului Corîci, situaţia învăţământului de aici este salutară, în comparaţie cu comunele învecinate. „Avem o şcoală cu clasele V – VIII în centrul localităţii, iar în satele Busu şi Gropanele câte o şcoală cu clasele I-IV. Toate instituţiile de învăţământ sunt reabilitate. Grădiniţe avem la Gropane – reabilitată în 2014 prin GAL şi la Busu – modernizată în 2013 şi o alta la Greceşti”, ne-a menţionat Marcel Corîci, primarul comunei Greceşti. Numărul de cadre didactice a ajuns la 22, dintre care doar două sunt din localitate.

„Nu avem suplinitori, toate cadrele sunt cu studii superioare şi nu avem probleme cu decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul didactic”, a mai menţionat edilul. Nu ar fi de mirare ca, datorită atenţiei cu care primarul Corîci se apleacă asupra domeniului educativ, să avem surprize plăcute pe viitor, mai ales că de pe aceste meleaguri au plecat oameni ce au făcut cinste locului. Şi, ca să fim actuali, evidenţiem doar pe generalul de brigadă dr. Constatin Florea, inspector-şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Mihai Bravul” Dolj. De altfel, o monografie ce va fi elaborată în curând de prof. Dinică Ciobotea şi Jean Băileşteanu va evidenţia mai exact fenomenul cultural din comuna Greceşti.

Tehnologia respiră doar peste jumătate din comună

Secolul informaţional atinge cu aripa sa şi o parte din comuna Greceşti. Ce-i drept, pe jumătate doar. Este un fapt de neînţeles pentru edilul din Greceşti şi cei din comunele limitrofe. „Este foarte slab semnalul de telefonie mobilă. Am făcut adrese la firmele de profil prezentându-le şi potenţiali abonaţi, ba chiar am oferit şi terenul necesar amplasării staţiilor radio pentru telefonia mobilă, dar nu am primit nicio confirmare de 5 ani încoace”, s-a confesat primarul din Greceşti. Mai exact, dinspre Craiova, până la jumătatea comunei Greceşti, semnalul radio are ceva putere. În schimb, spre vecinătatea cu judeţul Mehedinţi, „există”, dar lipseşte cu desăvârşire. Întortocheate sunt analizele interne de profitabilitate ale operatorilor de telefonie mobilă referitoare la oportunitatea investiţiilor în această zonă, dar nu vedem care este vina unor elevi, ce locuiesc în zona comunei fără semnal GSM, în timp ce, alţii pot beneficia de serviciile telefoniei mobile?

O infrastructură incitantă

Investitori în Greceşti nu sunt prea mulţi, dar cei care activează sunt destul de puternici. Agronom de profesie şi şcolit pe vremea când chiar se putea vorbi de agricultură în cel mai serios mod cu putinţă, Marcel Corîci înţelege că fără o comasare a terenurilor agricole ar fi fost greu pentru localnici. „Avem o mare asociaţie agricolă, care depăşeşte 3.000 ha. Mai sunt şi alţi fermieri cu suprafeţe mai mici de 300 ha şi prea puţini mai sunt localnicii care nu au introdus terenul în circuitul agricol”, a precizat primarul Corîci.

Şi realitatea nu-l contrazice. Am văzut suprafeţe întinse cultivate cu grâu, ce se leagănă, deja, sub vântul răcoros de toamnă şi primitore, totodată, de precipitaţiile din abundenţă. Pericole pentru culturi nu par să mai fie. „Raznicul este bine îmblânzit prin lucrări hidrotehnice. Pe această cale vreau să mulţumesc ABA Jiu pentru sprijinul acordat. Tot satul Greceşti este, acum, ferit. Pe cele 4.400 ha cultivate predomină culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui. Mai puţin rapiţa. Nu avem un sol prielnic pentru aceasta”, ne-a explicat primarul Marcel Corîci.

Măsurat prin ochii oamenilor şi viceversa

Ca în orice comunitate, şi aici lucrurile nu sunt toate roz. Diverse pete de culoare sunt provocate fie de hăţişul legislativ, fie de noile reglementări care îngustează drumul spre ajutoarele băneşti din partea statului. „Avem probleme cu fondul forestier şi am încercat să soluţionăm situaţia la nivel de Prefectură, de OCPI, dar nu am reuşit. Este vorba de măririle de suprafeţe forestiere după data eliberărilor titlurilor de proprietate ce au o vechime de zeci de ani. Mă refer la creşterea vegetaţiei pe cale naturală, iar noi nu putem să dăm alte titluri de proprietate oamenilor, pentru ce li se cuvine în mod firesc. Sper că, mai devreme sau mai târziu, situaţia se va rezolva cumva”, ne-a declarat edilul.

Ajutoare sociale primesc, la Greceşti, 120 de persoane. Şi aici este meritul primarului, forţa de muncă pentru realizarea diverselor investiţii din comună a fost cea a localnicilor. „Iniţial, pentru 60 de oameni am ofertat angajarea la lucrările de amenajare a Raznicului. 10 ore pe zi, 1.200 de lei salariul, plus bonuri de masă. Ei bine, dintre cei cărora le-am făcut oferta, doar 11 au mai venit să lucreze”, ni s-a confesat edilul. Orice comentariu este de prisos.

Ultimele ploi sunt pentru cei din Greceşti dovada că, undeva, acolo Sus, cineva îi iubeşte şi munca lor de peste an nu este zadarnică.

CRISTI PĂTRU şi VALENTIN CEAUŞESCU