Expoziția „Aurul și argintul antic al României” se va deschide la Craiova în toamna anului 2015

0
580

Peste o mie de piese arheologice, asigurate pentru suma de aproape 70 de milioane de euro, vor putea fi admirate de public

Printre piesele reunite în expoziție se numără tezaurele de la Pietroasa, Perşinari, Ostrovul Mare, Hinova, Peretu și Coşoveni. De asemenea, publicul va avea ocazia să vadă patru dintre brățările dacice din aur, precum și brățări și podoabe romane.

Inaugurată anul trecut la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), deschisă apoi la Muzeul Banatului din Timișoara, iar în prezent la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, expoziția-eveniment itinerantă „Aurul și argintul antic al României” va putea fi vizitată și la Craiova, însă de-abia în toamna anului 2015. Expoziția reunește peste o mie de piese arheologice reprezentative, lucrate din aur și argint, descoperite pe teritoriul României, și reprezintă unul dintre cele mai mari demersuri de acest fel organizate în țară în ultimii 20 de ani. La această inițiativă expozițională a MNIR s-au alăturat 31 de muzee din țară, între care și Muzeul Olteniei din Craiova, care participă cu 89 de piese din aur și argint. Potrivit managerului instituției, arheologul Florin Ridiche, expoziția se va deschide la Secția de Istorie-Arheologie între 23 octombrie și 23 noiembrie 2015. Având în vedere valoarea obiectelor, condițiile impuse de organizatori pentru expunerea la Craiova – privind îndeosebi asigurarea securității, ca și  cheltuielile, spațiul și modul de prezentare – sunt dintre cele mai severe.

Anul acesta, văzută de publicul din Timișoara, Oradea, Satu Mare și Sibiu

Expoziția „Aurul și argintul antic al României” s-a deschis la Muzeul Național de Istorie a României pe data de 19 decembrie 2013 și a putut fi vizitată până în martie a.c. Pe parcursul celor patru luni, cele peste o mie de piese arheologice au fost admirate de un număr de 11.000 de persoane, atât din rândul publicului românesc, cât și vizitatori străini. Încă de-atunci organizatorii au anunțat că, pe parcursul următorilor ani, expoziția va fi itinerată în cel puțin 12 orașe ale țării. Astfel, în perioada 21 mai – 29 iunie a.c. a putut fi vizitată la Muzeul Banatului din Timișoara, iar între 16 iulie și 31 august se află la sediul Muzeului Țării Crișurilor din Oradea. Urmează să ajungă apoi la Muzeul Județean din Satu Mare și la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu.

Cele mai importante capodopere ale orfevrăriei, pentru prima dată la un loc

„Aurul și argintul antic al României” reprezintă încununarea cu succes a unui proiect muzeologic de anvergură națională, unul dintre cele mai mari demersuri de acest fel organizate în România în ultimii 20 de ani. Este, astfel, pentru prima oară când publicul din România are posibilitatea de a vedea, reunite într-un singur loc, cele mai importante capodopere ale orfevrăriei pre- și protoistorice sau de epocă clasică din colecțiile muzeale din țară.

Unele dintre obiectele incluse în tematica expoziției se află în colecția Tezaurului Istoric a MNIR şi, prin urmare, pot fi văzute doar la Bucureşti, altele sunt expuse în diferitele muzee de istorie şi arheologie din ţară, în timp ce o parte dintre acestea nu au mai fost prezentate publicului în trecut.

Podoabele din aur și din argint, accesoriile vestimentare, armamentul de paradă, piesele de harnașament, vesela geto-dacică, dar și tezaure precum cele de la Sâncrăieni, Peteni, Drăgești, Tășad, Sacalasău, Rociu, Bălănești, ocupă un loc important în cadrul expoziției, alături de numeroase alte asemenea piese din metale prețioase, descoperite pe teritoriul României.

89 de piese din patrimoniul Muzeului Olteniei

Între cele 31 de instituții muzeale din țară care au contribuit la realizarea expoziției se numără și Muzeul Olteniei din Craiova, din al cărui patrimoniu au fost selectate 89 de piese din aur și argint, asigurate la valoarea de 102.450 de euro. Între acestea: tezaurul monetar de la Vârtop, cuprinzând 45 de monede, numeroase fibule, fragmente de coliere, pandantive, brățări, inele etc., descoperite în siturile arheologice din Dolj (Moțăței, Drănic, Brabova, Daneți, Maglavit, Radovan), dar și în Mehedinți și Olt.

Dintre bunurile de patrimoniu ale muzeului craiovean, cel mai valoros este un disc metalic din bronz, argint și aur, datat la sfârșitul Epocii Bronzului și începutul Epocii Fierului și descoperit la Călărași, în punctul Teiș. Discul are diametrul de 30,4 cm și o greutate de 1.470 g și a fost asigurat la valoarea de 50.000 de euro.

Desfășurată pe aproximativ 300 mp, în spații securizate

De-abia spre sfârșitul anului viitor expoziția „Aurul și argintul antic al României” va putea fi vizitată și de publicul craiovean. „Va fi deschisă la Secția de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei, timp de o lună, în perioada 23 octombrie – 23 noiembrie 2015”, a precizat managerul Florin Ridiche.

Potrivit unei adrese înaintate la începutul lunii iunie a.c. de reprezentanții Muzeului Național de Istorie a României, având în vedere valoarea pieselor, condițiile pentru expunere sunt dintre cele mai severe. „În principiu, desfășurarea optimă a întregului discurs expozițional ar necesita un total de aproximativ 300 mp, pentru depozitarea ambalajelor fiind necesar un alt spațiu de 75 mp. (…) Referitor la modul de asigurare a securității acestei manifestări, dorim să vă informăm că vom obține sprijinul Jandarmeriei Române cu ocazia tuturor transporturilor. Spațiile în care vor fi amenajate expozițiile vor trebui securizate însă prin eforturile instituțiilor-gazdă”, se mai menționează în respectiva adresă.

Fiind vorba de peste o mie de piese din metale prețioase și de 50 de vitrine în care acestea vor fi prezentate, organizatorii au prevăzut pentru instalarea și dezinstalarea expoziției câte un interval de zece zile. „Va fi o ocazie unică pentru craioveni de a vedea la un loc și a admira atâtea exponate de o asemenea valoare. Sunt unele dintre cele mai frumoase și mai valoroase obiecte deținute de statul român. E vorba și de piese de tezaur care nu au ieșit vreodată din perimetrul muzeului bucureștean în vreo expoziție națională sau internațională”, a mai spus Florin Ridiche.

La realizarea expoziției au contribuit 31 de instituții muzeale din țară, respectiv Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Județean Argeș din Pitești, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul Brăilei, Muzeul Municipiului București, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște, Muzeul Olteniei din Craiova, Muzeul Mixt Tecuci, Muzeul de Istorie din Galați, Muzeul Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Județean Mureș din Târgu-Mureș, Complexul Muzeal Județean Neamț din Piatra Neamț, Muzeul de Arheologie și Etnografie din Corabia, Muzeul Romanațiului din Caracal, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, Complexul Muzeal Bucovina din Suceava, Muzeul Județean Teleorman din Alexandria, Muzeul Banatului din Timișoara, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea și Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad.