Cazul Sorinei din Baia de Aramă!

Şi aseară şi astăzi, zeci de persoane s-au strâns în faţa primăriei din Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi, nemulţumiţi de modul în care au acţionat autorităţile, în cazul Sorinei, o fetiţă de opt ani, care a fost luată vineri cu mascaţii din casa părinţilor adoptivi – familia Şărămăt – , în urma unei soluţii judecătoreşti definitive. Pe pancarte se putea citi „Nu distrugeţi fericirea unui copil!”, „Sorina noi vom lupta, traficanţii nu te ia!”. Cazul Sorinei din Baia de Aramă a provocat o imensă emoţie colectivă, la nivelul ţării, fetiţa fiind adoptată de un cuplu, Ramona şi Gabriel Săcărin, din SUA cu dublă cetăţenie şi o reputaţie onorabilă. Fetiţa locuia cu asistenta maternală care a avut grijă de ea în ultimii 7 ani. Acesteia i s-a desfăcut contractul de muncă, iar autorităţile au constatat că fetiţa stătea ilegal la domiciliul respectivei. Avocatul familiei Şărămăt acuză familia adoptivă, fără argumente plauzibile, iar aceasta susţine că fetiţa a fost internată în spital, în câteva rânduri, inclusiv pentru malnutriţie. Povestea este lungă, întortocheată, şi acum încărcată de emoţie, una alimentată, în continuare, inabil, de toate părţile implicate. Reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mehedinţi au menţionat, printr-un comunicat de presă, că nu au fost informaţi cu privire la operaţiunea de preluare a minorei, vineri, de la familia din Baia de Aramă, şi nici nu a fost solicitată prezenţa vreunui reprezentant al instituţiei în cazul operaţiunii respective. Potrivit susţinerilor celor doi soţi şi ale DGASPC Mehedinţi, pe tot parcursul procedurii de adopţie asistentul maternal S. M. s-a opus  ca aceştia să ia legătura cu minora, deşi „mama adoptivă” – formal – a refuzat la 10 iulie 2013 şi 4 aprilie 2017 să adopte minora, pe care o avea în plasament. Poliţiştii IPJ Mehedinţi, la rândul lor, au fost delegaţi de procurorul de caz, Maria Antonela Piţurcă, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, sosită la faţa locului, însoţită fiind de un psiholog şi un asistent social de la DGASPC Dolj, să pună în executare un mandat de percheziţie într-un dosar de lipsire de liberate. Asistenta maternală susţine că nu a refuzat adopţia copilului, cum a reţinut instanţa de judecată, şi a fost obligată să semneze o declaraţie gata scrisă. Declaraţie mai degrabă necredibilă, fiindcă s-a tergiversat mult punerea în aplicare a sentinţei judecătoreşti. Soţul acesteia declară, la rândul său, că a formulat plângeri la DIICOT împotriva DGASPC Mehedinţi. Pe un fond de emoţie colectivă, fără margini, cum spuneam, premierul Viorica Dăncilă a cerut Ministerului de Interne şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale să lămurească imediat acest caz. Procurorul general Bogdan Licu a dispus verificări la Parchetul Curţii de Apel Craiova. Preşedinta CSM, Lia Savonea, a sesizat inspecţia judiciară pentru a efectua cercetări privind conduita şi modul în care procurorul de caz a acţionat. Avocatul poporului s-a autosesizat. Media este, de asemenea, inflamată. Interesantă în toată derularea cazului este opinia judecătorului Dana Gârbovan care opinează că din informaţiile publice reiese că au fost declanşate mai multe anchete vizând acest caz şi important este ca acestea să se desfăşoare profesionist şi cu celeritate. Din punctul de vedere al autorităţilor din justiţie este important să fie clarificat care a fost rolul procedural al procurorului în acest caz şi cum s-a ajuns ca prin punerea în executare a unui mandat de percheziţie să se ajungă, în fapt, la executarea silită a unei hotărâri judecătoreşti civile privind un minor. Întrucât procedura executării unei hotărâri definitive privind minorul este reglementată de Codul de procedură civilă, nicidecum de cel de procedură penală. Mai exact, competenţa de a pune în executare o hotărâre judecătorească în materie civilă, aparţine executorului judecătoresc, nicidecum procurorului. În opinia distinsei judecătoare, un copil nu este un obiect, care să poată fi ridicat şi predat silit. Un copil este o persoană, şi încă una vulnerabilă, căruia statul îi recunoaşte pe lângă drepturile fundamentale ale omului şi o serie de drepturi specifice, tocmai pentru protejarea integrităţii sale psihice şi fizice. Noua mamă adoptivă a Sorinei a declarat că „vom încerca să trecem împreună peste acest moment greu”.  Într-un comunicat al Parchetului General, altminteri convingător, se spune că procurorul de caz a predat-o pe Sorina părinţilor adoptivi, aceştia împreună cu psihologul şi asistentul social au mers la IML Craiova, unde fetiţa a fost examinată, totul fiind în deplină regulă. Rămân însă de lămurit anumite zone de umbră, ca să folosim un eufemism, în întreaga derulare a unui film pe alocuri devastator din punct de vedere emoţional.