Pleniţa: Lui Puiu Calafeteanu nu i-a mulţumit nimeni. O facem noi!

0
93
Puiu Calafeteanu
Puiu Calafeteanu

Sărbătoarea Bujorului de la Pleniţa a ajuns anul acesta la a 47-a ediţie, fiind considerată una de referinţă în calendarul evenimentelor câmpeneşti, organizate la nivelul Doljului. Cu aproximaţie au participat peste 10.000 de persoane, dublul populaţiei localităţii, dar parcă afluenţa vizitatorilor – în relatarea ziariştilor noştri prezenţi la faţa locului – a depăşit-o pe cea de anul trecut. Lume multă – tentată de revederea naturii în plină explozie vegetală –, spre a se aduce un omagiu naturii, pregătiri prealabile consistente, dar peste toate, starea de bună întreţinere a unei rezervaţii naturale de circa 50 de hectare – arie protejată, de tip botanic – în pădurea Pleniţa, inundată de bujorul de pădure – peonia peregrina –, cu care localnicii se mândresc. Fiindcă prin această sărbătoare numele localităţii reverberează la nivelul ţării. Nu despre buna organizare a evenimentului tradiţional, menţionat, merită discutat, deşi bătaia de cap a fost „infernală”, ci despre excepţionala conservare a acestui perimetru de interes naţional. Şi ajungând aici se cuvine salutată strădania primarului Puiu Calafeteanu în a ocroti acest sanctuar verde. Şi uşor nu este deloc, dar primarul Puiu Calafeteanu evită, nu ştim dacă din modestie sau aşa îi este firea, să-şi etaleze meritele. A devenit, fără să realizeze, o conştiinţă civică, de invidiat. Pentru el, ca fost militar de carieră, „pădurea bujorului” este ceva aidoma unui „obiectiv” care trebuie apărat. Cu orice efort. Împrejmuită cu gard metalic, cu vizibile tăbliţe de avertizare, aria protejată rămâne una bine conservată. Să admitem şi interesul susţinut al comisarilor Gărzii de Mediu Dolj, dar „poiana de bujori” de la Pleniţa este luată cu asalt nu odată pe an, ea este „atrăgătoare” şi în restul anului, când crescătorii de animale, şi nu numai, rămân tentaţi de abundenta masă vegetativă. O dată pe an numele lui Puiu Calafeteanu este citat sistematic, în comentariile de presă de la faţa locului. După aceea, aşa cum se întâmplă, este uitat. Şi primarul din Pleniţa rămâne să vegheze până la ediţia următoare la protejarea acestui unicat al naturii, prin părţile locului, care este bujorul de pădure. Pentru cum a organizat anul acesta evenimentul merită felicitat. Să mai adăugăm doar un detaliu: în folclorul românesc, bujorul este asociat cu dorul, cu frumuseţea sau cu dragostea, fiind întâlnit nu doar în poveţti ci şi în motive naţionale ale portului popular. În urmă cu doi ani un cadru universitar de la Facultatea de Horticultură din Bucureşti propunea proclamarea oficială a acestei plante ca floare naţională a ţării.