În aşteptarea banilor de la bugetul de stat, primarii din localităţile doljene încearcă să îşi construiască propriile bugete pe priorităţi, aşa cum li s-a transmis de la Consiliul Judeţean Dolj. Nu sunt foarte optimişti, dar în acelaşi timp sunt convinşi că nu are cum să fie mai rău decât în anii precedenţi. Sunt şi primari care vor juca în continuare cartea fondurilor europene şi, dacă nu au proiecte în derulare pe Măsura 3.2.2. sau pe 1.2.5., se pregătesc pentru noul exerciţiu bugetar. Îşi doresc totodată să crească încasarea taxelor şi impozitelor şi mai spun că nu prea au un cadru legal prin care să îi constrângă pe cei care au amenzi să şi le plătească.
Primarul comunei Castranova: „Sperăm că anul acesta va fi mai bine”
Anul acesta, prioritatea maximă pentru autorităţile publice locale din comuna Castranova o reprezintă finalizarea proiectului de extindere a reţelei de alimentare cu apă. Chiar dacă lucrarea este gata în proporţie de 96%, Primăria are încă o datorie de 3,2 miliarde de lei vechi către constructor pe care autorităţile speră să o poată plăti cât mai repede cu putinţă. Printre planurile de viitor se numără şi construirea unui nou sediu pentru Primăria Castranova, cu fonduri de la bugetul local, dar şi amenajarea unui Centru civic. Există şi alte proiecte, care vor fi realizate însă numai în măsura în care comuna va dispune de fonduri pentru finanţarea lor. Deocamdată, edilul-şef spune însă că din fondurile de la bugetul propriu nu se pot face foarte multe lucruri.
„Anul trecut am avut o încasare a taxelor şi impozitelor de 73%. Sperăm ca în acest an rata de colectare să crească. Am trimis somaţii şi dacă va fi nevoie vom lua şi alte măsuri mai drastice. Cam în fiecare an sunt aceleaşi persoane care nu îşi plătesc dările către buget. Printre ei sunt şi oameni amărâţi, dar sunt şi unii care au bani şi nu vor să plătească pentru că aşa au fost obişnuiţi. Sperăm că anul acesta va fi mai bine. Noi ne bazăm şi pe accesarea de fonduri europene. În prezent avem în lucru un proiect pentru accesarea de bani europeni pentru amenajarea unui parc cu panouri fotovoltaice”, a declarat Dumitru Măceşeanu, primarul comunei Castranova.
Primarul comunei Catane: „Neplata amenzilor ne trage în jos”
Nici la Catane bugetul local nu oferă prea multe oportunităţi autorităţilor publice locale. Primarul Ştefan Ciurea dă vina, în primul rând, pe localnicii care nu îşi plătesc amenzile. De exemplu, anul trecut, în comuna Catane, taxele şi impozitele au fost colectate în proporţie de 82%, dar amenzile neîncasate au totalizat nu mai puţin de două miliarde de lei vechi. „Trebuie spus că atunci când vorbim de bugetul local, neplata amenzilor ne trage în jos. Oamenii nu plătesc şi pace! Nu avem cum să îi constrângem în mod legal şi atunci ei nu plătesc. După ce trec de cinci ani amenzile se prescriu şi ne sunt nouă imputate. De obicei banii sunt puţini şi trebuie să îi drămuim bine”, a mărturisit Ştefan Ciurea, primarul comunei Catane.
Autorităţile publice locale şi-au propus tot pentru acest an să extindă reţeaua de alimentare cu apă. Un proiect în acest sens a fost întocmit pe OG nr. 7/2006, dar la momentul respectiv în plan nu au fost cuprinse şi uliţele comunei.
Tot în următoarea perioadă mai multe drumuri comunale din Catane vor fi pietruite, iar pe trotuare vor fi montate pavele astfel încât elevii să nu mai fie nevoiţi să circule pe stradă atunci când merg la şcoală. Deocamdată, comuna nu are nici un proiect depus pentru accesarea de fonduri europene, însă această situaţie s-ar putea schimba în viitorul apropiat.
Proiect de un milion de euro pe fonduri europene la Drăgoteşti
La Drăgoteşti a fost accesat un proiect pe Măsura 1.2.5. în valoare de un milion de euro, iar autorităţile speră ca implementarea acestuia să decurgă fără nici o problemă. Cu fonduri de la Ministerul Mediului, reprezentanţii Primăriei Drăgoteşti speră să ducă la bun sfârşit şi proiectul Extindere canalizare în cele cinci sate ale comunei. La fel de importantă este şi reabilitarea şcolilor şi grădiniţelor din localitate. „Ar mai fi şi alte proiecte, dar deocamdată totul este la nivel de promisiune. Când se vor concretiza, vom vorbi despre ele”, a punctat Dumitru Dincă, primarul comunei Drăgoteşti.
Centru de asistenţă socială la Greceşti
Unul dintre cele mai importante proiecte în comuna Greceşti este renovarea Şcolii cu clasele I-IV din satul Gropanele cu fonduri proprii. Primăria este, totodată, în procedură de atribuire cu un proiect de finanţare pe fonduri europene pe Măsura 1.2.5. . Cu această ocazie vor fi modernizate drumurile de exploatare agricolă, care vor îndeplini şi rol de centură ocolitoare a comunei Greceşti.
„Ne dorim realizarea unui Centru civic şi să ridicăm un monument în cinstea eroilor. Cu bani din bugetul local ne dorim să construim capele şi adăpost pentru pomenire la bisericile din satele Busu, Greceşti şi Bărboi. Ne dorim să modernizăm un segment de drum dintre Greceşti-Gropanele. Vrem ca în cele patru sate să facem spaţii de joacă şi terenuri de sport la şcolile din comună. Vom construi şi un Centru de asistenţă socială, pentru că populaţia este îmbătrânită şi, din păcate, este nevoie şi de un astfel de adăpost”, a afirmat primarul comunei Greceşti, Marcel Corîci.
Renovarea şcolilor – pe lista de priorităţi, la Negoi
În comuna Negoi, prioritatea este reabilitarea drumurilor comunale prin pietruire dar şi reamenajarea Căminului cultural. Totodată, se află în derulare un proiect pe Măsura 3.2.2., însemnând alimentare cu apă, canalizare, afterschool şi dotarea Căminului cultural. Tot pe fonduri europene, reprezentanţii Primăriei au anunţat că doresc să extindă reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare.
„Avem două şcoli în comună. Cred că la una s-au făcut ceva lucrări prin anul 2006, dar oricum arată rău. Despre cealaltă nici nu mai vorbesc. Şi atunci consider că aceste două unităţi de învăţământ trebuie să treacă pe lista de priorităţi. Sunt la primul mandat de primar în comuna Negoi şi vă spun sincer că îmi doresc să realizăm cât mai multe lucruri bune pentru oameni, dar cred că vom putea vorbi despre el atunci când vom avea bugetul aprobat”, a precizat Livia Zavelea, primarul comunei Negoi.
Comuna Orodel a profitat de proiectele pe fonduri europene
Comuna Orodel a beneficiat de un proiect pe Măsura 3.2.2. care, de altfel, a şi fost finalizat. Datorită acestuia a fost asfaltată o porţiune de 5 kilometri de drum, a fost introdusă apă şi canalizare şi a fost construită o staţie de tratare a apei şi una de epurare. De asemenea, a fost reabilitat Căminul cultural în satul Cornu şi grădiniţa din satul Călugărei.
„Am avut în cele trei sate centre administrative şi spaţiu pentru medicul de familie. Pe Măsura 1.2.5. am asfaltat 8,5 km de drum care face legătura între Cornu-Orodel-Călugărei. În prezent avem depus la Ministerul Dezvoltării un proiect pe OG nr. 577 pentru reabilitarea a încă 5 km de drum care face legătura între Orodel şi Călugărei. Sunt multe lucruri de făcut şi pentru care ne zbatem să obţinem finanţare”, a declarat Jane Vîlcomeanu, primarul comunei Orodel.
MARIN TURCITU şi RADU ILICEANU
