Raportul Integrităţii Universitare din România, dat publicităţii în aceste zile de Societatea Academică Română (SAR), acordă Universităţii din Craiova 3 stele la evaluarea universitară. De asemenea, potrivit raportului asupra Exerciţiului Naţional de Metaranking Universitar-2016, Universitatea din Craiova intră în categoria universităţilor româneşti vizibile internaţional, ocupând poziţia a opta din clasamentul privind pragul minimal al vizibilităţii în clasamentele internaţionale ale universităţilor bazate dominant pe criterii/indicatori academici.
Starea învăţământului universitar din România a fost analizată, recent, de Societatea Academică din România (SAR) în cadrul unui proiect co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei. Astfel, sub titlul „Raportul integrităţii universitare din România”, SAR a dat publicităţii noi clasamente referitoare la calitatea mediului universitar românesc. Pornind de la demersul de monitorizare a integrităţii şi a bunei guvernări în universităţi, Coaliţia pentru Universităţi Curate (CUC) a marcat cea de a III-a ediţie, devenind un concept cu implicaţii profunde pentru experţii şi organizaţii din întreaga lume.
Evaluarea universităţilor s-a realizat în trei etape, prima fiind colectarea informaţiilor prin intermediul Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, a doua etapă a presupus vizitarea fiecărei universităţi de către echipe mixte de evaluatori şi studenţi, iar cea de a treia a însemnat calcularea scorului citărilor prezente pe Google Academic folosind soft-ul “Publish or Perish”.
Aproape de nivelul maxim
Potrivit acestei metodologii, dar şi unor criterii riguroase, precum corectitudinea academică, calitatea guvernanţei, antidiscriminare, corectitudine financiară, Societatea Academică din România a inclus Universitatea din Craiova în categoria universităţi de 3 stele, dintr-un total de 4 stele. “În urma aplicării formulei se ajunge, în sfârşit, la un scor final. Este de remarcat imediat, faptul că nu există nicio universitate peste nota opt. Ca atare, construim categoria de patru stele din universităţile dintre şase şi opt, care sunt şase la număr”, se mai arată în raportul SAR. Astfel, Universitatea din Craiova a primit nota 6,30, iar prima clasată în top este Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş cu 7,94. Ultima notă de 3,79 aparţine Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa.
“În România nu există universităţi impecabile. Există foarte puţine şcoli doctorale care pot pune la dispoziţia unui tânăr talentat condiţii decente pentru urmarea unui doctorat. Evoluţia constatată de la precedenta evaluare a CUC (2010) este mai mult formală” se mai precizează în raportul SAR.
Între primele 20 de universităţi vizibile internaţional
La jumătatea lunii în curs, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a dat publicităţii Raportul asupra Exerciţiului Naţional de Metaranking Universitar – 2016, elaborat de cei 8 membri ai Grupului de experţi de înalt nivel (High Level Experts Group), numiţi prin Ordinul de ministru nr. 5665 din 27.10.2016. Autorii raportului (n.r. – în ordine alfabetică) sunt dr. Ovidiu Andronesi, dr. Dorel Banabic, dr. Carmen Buzea, dr. Daniel David, dr. Adrian Miroiu, dr. Bogdan Murgescu, dr. Anca Prisăcariu şi dr. Lazăr Vlăsceanu.
Aflăm din acest raport că, în anul 2016, 20 de universităţi din România, dintre cele 92 de universităţi active, 4 dintre acestea aflate însă în fază de lichidare, toate de stat, reuşesc să treacă un prag minimal al vizibilităţii în clasamentele internaţionale ale universităţilor bazate dominant pe criterii/indicatori academici. Dintre acestea, 5 instituţii de învăţământ superior intră în categoria Universităţi româneşti cu potenţial de excelenţă, vizibile şi cu impact internaţional, în ordinea din clasament fiind: Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Universitatea de Vest din Timişoara.
Celelalte 15 instituţii de învăţământ superior sunt grupate în categoria universităţi româneşti vizibile internaţional. În această categorie intră, de acum, şi Universitatea din Craiova. Aceasta se situează pe locul al optulea în ierarhia finală. Să mai precizăm că doar Universitatea din Craiova, ca instituţie de învăţământ superior din Oltenia, a reuşit să dobândească aceste calificări. În privinţa mediei citărilor per universitate, cu un total de 127, Universitatea din Craiova este pe locul 19, dintr-un total de 45 de universităţii analizate.
O perspectivă obiectivă
Demersuri de tip metaranking la nivel internaţional există, deja, de mai mulţi ani. Mai recent, însă, a crescut interesul în demersuri de tip metaranking naţional al clasamentelor internaţionale ale universităţilor, pentru a fundamenta politici naţionale de sporire a impactului şi vizibilităţii universităţilor naţionale în aria academică internaţional. Astfel de demersuri naţionale sunt fundamentale, deoarece oferă o perspectivă obiectivă şi replicabilă a poziţionării universităţilor naţionale în aria academică internaţională, dincolo de potenţialele distorsiuni şi subiectivisme locale/regionale/naţionale. Altfel spus, printr-un astfel de demers, testul academic al universităţilor naţionale este făcut conform bunelor practici internaţionale, iar pornindu-se de la acesta, se pot apoi fundamenta politici naţionale, care să sporească vizibilitatea şi impactul universităţilor naţionale în aria academică internaţională.
Măsuri urgente propuse pentru creşterea reputaţiei universitare
SAR propune, în finalul raportului, mai multe soluţii menite să rezolve problemele din mediul universitar. Astfel, introducerea unui sistem diferenţiat între universităţi, şcoli doctorale şi discipline prin care numai cine ajunge la standarde să aibă dreptul la autonomie; desfiinţarea ARACIS, pe motiv că nu a fost capabil să controleze degradarea standardelor, crearea unei Agenţii de Integritate pentru educaţie care să aibă atât o funcţie de controlor, cât şi de Ombudsman; elaborarea unui proiect de către Executiv, prin care să se rezolve problema stimulentelor perverse ce au generat distorsiuni masive în sistemul universitar. Mai solicită universalizarea regulilor din domeniul educaţiei şi mai ales a cercetării; publicarea online a cât mai multor lucrări de masterat, doctorat sau publicaţii; măsuri punitive atât împotriva autorului plagiatului, cât şi a îndrumătorului său, dacă nu e el cel care a sesizat.
***
Universitatea din Craiova acoperă întreaga paletă de educaţie şi formare profesională universitară şi postuniversitară certificată. Oferta de formare iniţială cuprinde 104 programe de studii de licenţă în 53 de domenii, 98 de programe de master în 40 de domenii şi un spectru larg de specializări de doctorat. La acestea se adaugă forme de educaţie postuniversitară de tip formare continuă, conversie profesională, perfecţionare, precum şi stagii postdoctorale. Activitatea de educaţie se desfăşoară în strânsă corelaţie cu cea de cercetare, cu deosebire în ciclurile de master, de doctorat şi postdoctoral. Studiile efectuate la Universitatea din Craiova se finalizează prin diplome MEN şi calificări CNFPA.
***
Prof. univ. dr. Cezar Spînu, rectorul UCV: „Nu cred că s-a îndoit cineva că Universitatea din Craiova este cea mai mare universitate din sud-vestul României. Această evaluare nu vine decât să certifice discursul nostru de până acum. Universitatea din Craiova este o instituţie cu un potenţial imens, şi mă gândesc la colegii mei, dar şi la studenţi, iar în următorii ani vom face aşa cum am promis în planul managerial, anume vom pune în valoare această resursă umană excepţională. Credem că oricum această evaluare are doza sa de relativitate, pentru că noi ştim că suntem mult mai buni. Aş vrea să profit, însă, de această ocazie şi să atrag din nou atenţia că suntem comparaţi cu universităţi din Occident, unde învăţământul are o finanţare serioasă. Colegii mei reuşesc performanţele pe care le reuşesc cu resurse financiare ridicole, faţă de colegii lor din străinătate. Propun opiniei publice să reflecteze dincolo de etichetele de multe ori de spectacol, dincolo de prejudecăţi şi să mediteze mai serios la nevoile reale ale sistemului de învăţământ. Mai trebuie precizat că, în evaluarea Societăţii Academice din România, noi am urcat de pe locul 36 deţinut anterior, pe poziţia 13, acum, ceea ce înseamnă o confirmare a eforturilor noastre”.
