În România, se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% din pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. Totodată, studiile au arătat că 89% din fumătorii din ţara noastră şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat.
La începutul acestui an, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES a derulat un studiu cu privire la fumatul în România, „Obiceiuri, comportamente asociate şi percepţii legate de fumat ale populaţiei adulte din România”. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 2.074 indivizi de 18 ani şi peste.
Potrivit studiului, 93% din participanţi au auzit despre legea care interzice fumatul în spaţiile publice din România. Procentul celor care sunt informaţi cu privire la această lege, conform declaraţiilor lor, creşte direct proporţional cu vârsta respondenţilor şi cu nivelul lor de educaţie. 79% din intervievaţi au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege şi doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă faţă de legea privind interzicerea fumatului în spaţiile publice. Iniţiativa legislativă este susţinută de trei sferturi din respondenţi şi 10% din ei declară că sunt împotriva acestei iniţiative legislative.
Cât îi costă pe fumători ţigările
În ceea ce priveşte atitudinea românilor care nu fumează cu privire la fumători, aceasta tinde să fie negativă: cu toate că aproape o treime din respondenţii nefumători nu au nici o părere bună, nici una proastă faţă de fumători, ei neconsiderând acest aspect relevant, 61% din persoanele care au participat la studiu şi nu fumează au o părere mai degrabă proastă despre fumători. Această opinie se regăseşte cu precădere în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, al celor cu studii elementare, al celor care locuiesc în mediul rural, dar şi al femeilor.
Opt din zece nefumători declară că îi deranjează să stea în preajma fumătorilor şi trei sferturi din ei afirmă că dacă ar merge în oraş şi nu ar găsi o masă liberă decât la zona de fumători, ar căuta un alt local unde să aibă loc la zona de nefumători.
75% din respondenţi spun că nu fumează tutun deloc, 18% afirmă că fumează tutun zilnic, iar 7% susţin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populaţiei, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenţilor cu vârste între 18 şi 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situaţia intervievaţilor din mediul urban şi în cazul bărbaţilor. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporţia celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural.
Aproximativ un sfert (26%) din fumătorii participanţi la acest studiu cheltuie între 1 şi 30 lei, săptămânal, pe ţigări, aproape o cincime dintre aceştia cheltuie între 31 şi 50 de lei, iar 30% cheltuie între 51 şi 100 lei săptămânal.
82% din fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani
În schimb, aproximativ jumătate dintre respondenţi (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporţia respondenţilor care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaţilor din mediul urban şi al bărbaţilor. În plus, proporţia respondenţilor au început să fumeze înainte de 15 ani şi sunt împotriva iniţiativei legislative privind interzicerea fumatului în spaţiile publice este mai ridicată comparativ cu proporţia celor care au început să fumeze înainte de 15 şi susţin această iniţiativă sau sunt neutri în ceea ce o priveşte. Respondenţii care au început să fumeze după 30 de ani sunt într-un procent mai ridicat de acord cu iniţiativa legislativă.
