Medicii, dar şi specialiştii antidrog se arată tot mai îngrijoraţi de numărul mare al consumatorilor de etnobotanice. În ultimii doi ani, foarte mulţi tineri au ajuns în stare gravă la spital din cauza substanţelor cu efecte psihotrope, fenomenul dovedindu-se a fi tot mai greu de stăpânit. Şi mai periculos pare însă să devină policonsumul de droguri, adică combinaţiile de heroină sau marijuana cu etnobotanice.
De câţiva ani buni, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) oferă tratament gratuit pentru doljenii dependenţi de alcool, dar şi consiliere pentru cei care au probleme cu drogurile. Consumatorii de etnobotanice sunt însă foarte greu de depistat chiar şi atunci când ajung la spital. Din cauza faptului că substanţele chimice ce se găsesc în compoziţia etnobotanicelor sunt tot timpul altele, analizele sunt practic inutile. De obicei, medicii îşi dau seama că este vorba de un consumator analizând comportamentul acestuia şi ţinând cont de faptul că alcoolemia sa este zero. Aşa se face că numărul celor care ajung la Urgenţa Spitalului Judeţean din Craiova cu probleme generate de consumul de substanţe halucinogene este destul de greu de stabilit.
Implicaţiile pe termen lung şi posibilitatea relaţionării cauzale a consumului de substanţe noi psihoactive, neplasate încă sub control naţional, şi comportamentul infracţional, precum şi o eventuală tranziţie de la consum problematic de droguri ilicite la consum de substanţe cu efecte necunoscute, potenţial fatale, transformă consumul acestui tip de substanţe într-o problemă de maxim interes, la momentul actual.
Etnobotanicele, mai periculoase decât heroina
Etnobotanicele reprezintă, de asemenea, o problemă foarte gravă şi dintr-un alt punct de vedere. Deşi în conştiinţa consumatorilor, etnobotanicele sunt mai puţin nocive decât celelalte tipuri de droguri, specialiştii contrazic această teorie avertizând că pericolul este, de fapt, mult mai mare. Potrivit acestora, substanţele cu efecte psihotrope au prezentat în multe cazuri efecte adverse mai grave chiar decât heroina ori cocaina. Cu toate acestea, în continuare, tipurile de droguri care au cunoscut o adevărată explozie din punctul de vedere al numărului de consumatori sunt tocmai acestea, comercializate sub numele de etnobotanice.
Deşi există o listă cu substanţele interzise, autorităţilor le este practic imposibil să anticipeze ce substanţe noi sunt create în laboratoarele producătorilor. O simplă schimbarea chimică poate scoate un produs în afara listei de produse interzise. Din acest motiv şi lupta împotriva consumului de substanţe cu proprietăţi psihotrope este dificil de dus. De cele mai multe ori totul se rezumă la protecţia oferită de familie, şcoală şi cercul de prieteni.
Numărul de persoane dependente, în creştere
În ceea ce priveşte consumatorii de stupefiante, conform Raportului naţional privind situaţia drogurilor 2011, elaborat de Agenţia Naţională Antidrog, se observă o creştere explozivă a consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), o posibilă explicaţie fiind preţul mult mai mic şi accesibilitatea mult mai mare a acestora. Apare, astfel, o schimbare a modelului de consum: scade consumul de heroină şi creşte semnificativ consumul de etnobotanice (38,9% din persoanele care au primit în 2010 asistenţă pentru SNPP au primit anterior tratament pentru opiacee), dar şi de alte droguri – cannabis, cocaină, inhalanţi volatili, stimulente, medicamentele cu efect hipnotic sau sedativ şi halucinogene.
Policonsumul a fost prezent la peste o treime din asistaţi: SNPP au fost drogurile secundare cele mai utilizate, iar opiaceele – drogul principal pentru care se înregistrează cel mai mult consumul unui drog secundar.
Mai mulţi consumatori în rândul tinerilor
Legat de prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii, aceasta continuă să fie concentrată pe droguri recreaţionale, cum ar fi canabisul şi ecstasy, care sunt consumate cu predilecţie de tineri între 15 şi 34 de ani. Îngrijorătoare este creşterea consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, dar şi semnalarea pentru prima oară la nivel naţional a consumului de ketamină sau diversificarea consumului pentru generaţia adultă: în rândul persoanele de sex feminin şi în majoritatea regiunilor ţării. Referitor la regiunea Sud-Vest, din care face parte şi judeţul Dolj, aceasta pare să fie caracterizată de urgenţe medicale datorate consumului de substanţe noi cu efect psihoactiv a căror pondere în totalul cazurilor de urgenţă ale acestei regiuni cunoaşte o puternică creştere.
Potrivit datelor oferite de Agenţia Naţională Antidrog, în ceea ce priveşte consumul de plante etnobotanice, în ultimele 30 de zile în regiunea București-Ilfov s-a înregistrat o prevalenţă de 2,1%, urmată de Sud-Est cu 0,7%, Sud cu 0,6%, Vest şi Sud-Vest cu 0,5%, Centru cu 0,4% şi Nord-Est cu 0,3%. Grupele de vârstă la care a fost identificat un astfel de consum au fost 15-24 ani – 2,1% şi 25-34 ani cu 0,8%.
Sprijin pentru consumatorii de droguri
În anul 2012, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Dolj din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog a continuat furnizarea de servicii de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru consumatorii de SNPP şi aparţinătorii acestora. Un număr de 18 persoane care au apelat la specialiştii Centrului a beneficiat de servicii de asistenţă, concretizate în 6 informări telefonice, 18 consilieri individuale şi 8 consilieri de grup.
Ca răspuns la amploarea fenomenului consumului de substanţe noi cu efecte psihoactive, disponibile în stare pură sau în combinaţii, Agenţia Naţională Antidrog, prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Dolj, implementează şi la nivel local campania naţională „Prea rebel să fii condus”, care are ca scop conştientizarea, în principal a populaţiei la risc, cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani şi, în subsidiar, a populaţiei generale, în legătură cu riscurile consumului de substanţe psihoactive, precum şi informarea şi sensibilizarea acestor categorii la risc cu privire la serviciile comunitare de asistenţă integrată.
De asemenea, anul acesta, CPECA Dolj a iniţiat 11 proiecte locale care se derulează pe cele trei arii de intervenţie ale prevenirii consumului de droguri, respectiv şcoală, familie şi comunitate, în scopul atingerii obiectivelor Planului Naţional de Acţiune 2010-2012 pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012.
