Vladimir Putin: Discursul despre starea naţiunii

0
397

În faţa celor două Camere ale Parlamentului de la Moscova, Vladimir Putin a avut, ieri, poate cel mai important discurs despre starea naţiunii, în contextul tensiunilor crescânde cu Occidentul, pe cazul Alexei Navalny. La o săptămână după ce preşedintele SUA anunţase noi sancţiuni împotriva unor companii şi oficiali ruşi, pentru imixtiunea lor în procesul electoral din SUA, prin atacuri cibernetice, timp de o oră şi jumătate, Vladimir Putin deşi a spus că se va concentra pe problemele interne a avut ample referiri la aspectele legate de securitate şi politică externă. „Sper că nu se va găsi nimeni să încalce aşa numitele linii roşii ale Rusiei, pe care noi le definim de la caz la caz. Răspunsul Rusiei va fi simetric, rapid şi dur”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peşcov, a precizat agenţiilor ruse că „liniile roşii” înseamnă interesele Moscovei, implicarea în viaţa politică internă şi tot ce este „insultător pentru ţară”. Vladimir Putin n-a făcut referiri la marile dosare care constituie punctele de divergenţă cu Washingtonul şi UE. A denunţat în chimb tăcerea Occidentului la ceea ce a prezentat ca „o tentativă de lovitură de stat” în Belarus, unde Alexander Lucaşenko a dejucat un asasinat care îl viza. În Occident, „toată lumea pretinde că nu s-a întâmplat nimic”. A regretat de asemenea practica sancţiunilor ilegale pe motivaţii politice. Pe plan intern, Vladimir Putun a declarat că mizază pe o imunitate colectivă contra Covid-19 în Rusia, până la toamnă, şi a salutat veritabilele performanţe ştiinţifice ale ţării prin crearea celor trei vaccinuri. La prima sa apariţie publică, de la începutul pandemiei, Vladimir Putin n-a evocat nici Ucraina şi nici cazul Alexei Navalny, căruia Occidentul îi cere eliberarea din închisoare, după otrăvirea acestuia în august 2020 care ar fi implicat serviciile speciale ruseşti. Vladimit Putin i-a comparat pe americani cu tigrul Sher Khan din Cartea Junglei, anturat de şacali flămânzi. În opinia analiştilor avizaţi discursul a fost pre-electoral. Vladimir Putin a înţeles că oamenii sunt obosiţi de geopolitică, vor prosperitate şi soluţii concrete la problemele cotidiene. Alegerile legislative sunt prevătute pentru septembrie a.c. şi dacă Vladimir Putin rămâne relativ bine plasat în sondaje, Partidul Rusia Unită, potrivit barometrului Levade, era creditat în martie cu doar 21%. Să mai consemnăm că Alexei Navalny s-a aflat în greva foamei pentru denunţarea condiţiilor de detenţie şi ar fi cerut manifestări de sprijin în peste 100 de oraşe. Discursul lui Vladimir Putin trebuie citit însă într-o cheie specială. În primul rând Ucraina, dacă ne reamintim menţiunea lui Zbigniew Brzezinski, din „Marea tablă de şah”, rămâne un pivot geopolitic vital pentru SUA şi potrivit publicaţiei germane Der Tagesspiegel, citată de Defense Romania, Vladimir Putin ar fi concentrat forţe importante, cifrate la circa 80.000 de militari la graniţele cu Ucraina, (150.000 după Josep Borrell Fontelles, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri europene şi politici de securitate) care în cazul unei invazii ar fi susţinuţi de încă circa 30.000 de separatişti, din republicile nerecunoscute Donetk şi Lugansk din Donbas. Kremlinul solicită Ucrainei, conform angajamentelor de la Minsk, autonomie pentru republicile menţionate. Publicaţia germană mai notează faptul că ştiind că are cele mai bune cărţi în mână, Vladimir Putin nu se poate inhiba în faţa SUA, UE şi Marea Britanie, deoarece este mult mai determinat. Fireşte este un punct de vedere, dar susţinut de avertismentul lui Vladimir Putin, realmente belicos. Şi adversarii Rusiei se află în faţa unei dificile dileme, cea dintre echilibrul tactic şi scopul strategic. Orice acţiune destabilizatoare de-o parte sau alta rămâne riscantă. La Bucureşti timp de două zile se va desfăşura trilaterala România-Polonia-Turcia, invitat fiind şi ministrul de Externe al Ucrainei, agenda discuţiilor având referiri exclusive la situaţia tensionată din regiune.