Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele PPE, nu este de acord cu organizarea Referendumului pentru modificarea Constituţiei simultan cu alegerile europarlamentare şi crede că nu se va ajunge la acest moment, pentru că nu mai este timp suficient pentru a explica populaţiei toate modificările aduse la legea fundamentală de funcţionare a ţării.
Preşedintele PDL Dolj a oferit recent, în cadrul unei conferinţe de presă, câteva explicaţii. Marinescu spune că este pentru prima oară când în România ar urma să se amestece un scrutin electoral cu un referendum obligatoriu. „Propunerea de modificare a Constituţiei este extrem de importantă pentru viitorul României. După părerea mea, este o mare prostie să amesteci cele două dezbateri. În trecut, am avut scrutin plus referendum consultativ, dar a fost o singură întrebare, iar când vorbim de Constituţie este cu totul altceva. Alegerile europarlamentare se vor pierde complet în tema Constituției, iar prelungirea referendumului pe două zile demonstrează că şi Executivul se aşteaptă la o prezenţă slabă la vot, mai degrabă am putea vorbi de intenţia de fraudă pentru atingerea cvorumului de prezenţă de 50%. Nu se va vota atât în cele două zile cât se va vota în noaptea dintre ele. În plus, a vorbi despre referendum pentru revizuirea Constituției în luna mai este aberant. Este jumătatea lunii ianuarie şi nici un român nu ştie cum arată Constituţia pe care ar urma să o voteze. Legea trebuie trimisă Comisiei de la Veneţia, care în mod cert va face câteva observaţii, acest lucru se va întâmpla prin luna aprilie, aşa că nu mai este timp de discuţii pe marginea ei. Votul pentru Constituţie nu este un vot politic, trebuie să fie un vot informat, pentru că această Constituție configurează România pentru o perioadă lungă“, a precizat europarlamentarul Marian Jean Marinescu.
Avantaje şi dezavantaje
Organizarea unui alt scrutin sau a unui referendum simultan cu alegerile europarlamentare a fost practicată în multe state ale Uniunii Europene în trecut, cu avantaje şi dezavantaje. Cel mai puternic argument în favoarea suprapunerii alegerilor europene cu alte alegeri naţionale sau un referendum este asigurarea unei prezenţe mai mari la urne pentru europarlamentare. Însă se suprapun subiectele de discuţii, adică temele europene cu cele naţionale şi complică aspectele tehnice ale alegerilor, precum liste multiple de votare, reguli de finanţare a campaniei. Acest lucru s-a întâmplat, de exemplu, în Letonia și în Danemarca în 2009, potrivit unui studiu publicat de Centre for European Policy Studies (CEPS) în 2009. Documentul arată că în şapte state UE au fost organizate alegeri locale odată cu cele europarlamentare, în Luxemburg – alegeri naţionale, iar în Danemarca a fost organizat un referendum pe un subiect foarte popular – modificarea regulilor de succesiune la tron. Impactul a fost “impresionant” asupra prezentei la vot pentru Parlamentul European: 59,54% procentaj în Danemarca. Şi în Letonia suprapunerea unor alegeri naţionale cu cele europarlamentare a condus la un procentaj remarcabil de alegători prezenţi la urne: 53,7% Un alt argument este legat de costurile organizării alegerilor și, respectiv, referendumului.
