CCR în faţa unui „dosar fierbinte”!

0
75

 La 27 iunie a.c. CCR urmează să valideze rezultatele alegerilor europarlamentare şi referendumul de la 26 iunie a.c. Adică la mai bine de o lună de la ţinerea lor. Misiunea judecătorilor CCR este mai mult decât ingrată, întrucât „zburdă”, în spaţiul public, acuzaţiile privind nereguli de tot felul, unele probate, altele nu. Oricum, nu prezenţa ridicată la vot a fost elementul insolit, deşi a fost neanticipat de sociologi, fiindcă am mai avut prezenţe sensibil mai ridicate (peste 50%), ci excesivul turism electoral din ziua referendumului, avansându-se cifra de 1,5 milioane alegători. Încât explicaţiile livrate sunt „aşa şi aşa”, ca să ne exprimăm eufemistic. Interesul fără margini din partea diasporei, „împiedicată” premeditat să voteze, în pofida suplimentării numărului secţiilor de votare, constituie o altă temă de discuţie. A fost atât de mare miza alegerilor europarlamentare? A trezit referendumul propus de Klaus Iohannis un interes fără margini? Să acceptăm doar răspunsul „da”. În faţa unei asemenea stări de fapt, care arată cum arată, adică năucitor, apar şi probe materiale concludente: ALDE Maramureş, de pildă, a solicitat Biroului Electoral Central, potrivit Ziarului de Cluj, anularea alegerilor europarlamentare şi organizarea unui nou scrutin în 43 de secţii de votare – solicitare respinsă prin decizia din 29 mai a.c. –, unde s-au descoperit procese verbale semnate în alb, procese verbale incomplete, fără ştampile, un număr mai mare de votanţi decât voturile exprimate şi cel al voturilor nule, votanţi mai numeroşi decât buletinele de vot. O altă situaţie de-a dreptul anacronică sau în orice caz nu uşor de înţeles: potrivit Institutului Naţional de Statistică, dar şi Eurostat, adică instituţii oficiale, populaţia ţării este de 19.376.391 persoane. Alocaţiile plătite minorilor sunt pentru 3,56 milioane persoane. Ceea ce înseamnă că cetăţenii cu drept de vot, adică în vârstă de peste 18 ani, sunt în număr de 15,3 milioane. Biroul Electoral Central a comunicat cifra de 18,26 milioane cu drept de vot. Oricum, ceva e în neregulă. De pildă, la o secţie din Bruxelles, s-au prezentat 1.673 persoane, dar au votat 5.324 pentru Parlamentul European. Prin Mihai Fifor, purtătorul de cuvânt al social-democraţilor, s-a anunţat intenţia instituirii unei Comisii parlamentare de anchetă privind desfăşurarea alegerilor din 26 mai. „Este important pentru toată lumea să se ştie că lucrurile au decurs corect şi dacă au existat probleme acestea pot fi evidenţiate”. Punctul de vedere exprimat de senatorul Mihai Fifor este unul logic, dar timpul presează, ceea ce înseamnă că finalitatea demersului pomenit ar putea fi cunoscută abia în toamnă. La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea îşi exprima nedumerirea pentru implicarea STS – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – în colectarea şi procesarea voturilor şi ajustarea rezultatelor alegerilor. Oricum trebuie trase unele concluzii din ceea ce s-a întâmplat la recentele alegeri europarlamentare. A fost jenantă şi situaţia în care s-au găsit numeroşi români din străinătate care nu au putut vota. Sunt exprimate multe puncte de vedere. Comisia de la Veneţia de pildă recomanda a nu se organiza concomitent, cu diverse referendumuri, ce au finalitate politică partizană, tipuri de alegeri (locale, parlamentare, europarlamentare). Se cunoştea acest lucru. Să revenim însă: CCR trebuie să se pronunţe acum pe o decizie a Biroului Electoral Central privind desfăşurarea alegerilor. Şi misiunea nu e deloc uşoară.