De la săptămână la săptămână, numărul cazurilor de rujeolă a crescut ajungând în prezent la 7.233, din care 30 de decese (8 în judeţul Timiş, 5 în judeţul Arad, 6 în judeţul Dolj, 4 în judeţul Caraş Severin, 1 în judeţul Bihor, 1 în judeţul Călăraşi, 1 în judeţul Satu Mare, 1 în judeţul Vaslui, 1 în judeţul Galaţi, 1 în judeţul Mureş şi 1 în Bucureşti). Un al 31-lea deces posibil cauzat de rujeolă se află în curs de confirmare sau infirmare în judeţul Cluj. Îmbolnăviri s-au înregistrat în 41 de judeţe.
Rujeola este o boală infecţioasă transmisibilă pe cale respiratorie, extrem de contagioasă, care adesea duce la complicaţii. Din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare. Pentru 1 din 1.000 de bolnavi de rujeolă, boala este mortală. Vaccinul împotriva rujeolei protejează copiii împotriva acestei boli. În România, 9 din 10 părinţi îşi vaccinează copiii. În Dolj, au fost diagnosticate, de la începutul epidemiei, 438 de îmbolnăviri.
96% din cazurile de rujeolă, confirmate la persoane nevaccinate
Dintre cele peste 7.000 de cazuri de rujeolă, confirmate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, 96% au fost confirmate la persoane nevaccinate. 2.64% din cazuri au fost înregistrate la persoane cărora le-a fost administrată doar prima doză din vaccinul RRO (rujeolă-rubeolă-oreion), în timp ce numai 1% din cazuri au fost raportate la persoane complet vaccinate (au primit ambele doze).
De altfel, 20% din totalul îmbolnăvirilor s-au petrecut la copii sub 1 an, care sunt prea mici pentru a fi vaccinaţi – administrarea primei doze de vaccin RRO se face începând cu vârsta de 1 an.
Pentru atingerea nivelului de imunitate a populaţiei este necesară o acoperire vaccinală de 95% pentru prima şi a doua doză de vaccin RRO. Ca măsură de limitare a extinderii epidemiei de rujeolă, la nivel naţional a fost organizată o campanie suplimentară de vaccinare cu RRO a copiilor nevaccinaţi şi incomplet vaccinaţi. Însă, deocamdată, rata de imunizare rămâne destul de redusă chiar şi în judeţele în care nu au lipsit dozele de vaccin antirujeolic.
Imunitatea împotriva infecţiei rujeolice se dobândeşte fie prin trecerea prin infecţie, fie prin vaccinare. Boala se manifestă prin febră înaltă, conjunctivită (aspect de „copil plâns”), rinoree, tuse, erupţie (pete catifelate roze pe faţă, ulterior trunchi şi membre). Rujeola poate evolua sever cu pneumonie, encefalită sau se poate suprainfecta bacterian. În situaţii foarte rare, virusul nu este eliminat din organism şi peste ani produce panencefalita sclerozantă subacută, boală care, deşi este extrem de rară, este extrem de periculoasă, ducând invariabil la deces.
Campania de vaccinare continuă
Ca măsură de limitare a extinderii epidemiei de rujeolă, la nivel naţional a fost organizată o campanie suplimentară de vaccinare cu RRO a copiilor nevaccinaţi şi incomplet vaccinaţi. Campania de vaccinare continuă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază importanţa vaccinării, atât în scopul imunizării fiecărei persoane care beneficiază de vaccin, cât şi în scopul construirii unei bariere de protecţie şi pentru persoanele din jurul celor vaccinate: copii mai mici de vârstă care încă nu pot fi vaccinaţi; colegi sau alţi copii care sunt alergici la vaccin; bunici cu sistemul imunitar slăbit.
De asemenea, specialiştii atrag atenţia asupra importanţei respectării schemelor naţionale de vaccinare pentru a asigura cea mai bună protecţie posibilă împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare. De exemplu, unele dintre aceste afecţiuni, aşa cum este tusea convulsivă, sunt mai periculoase dacă apar în primele luni de viaţă, în timp ce altele, inclusiv rujeola, tetanosul şi difteria pot fi fatale la orice vârstă. Prin urmare, în cazul în care vaccinarea nu s-a făcut la momentul recomandat, Organizaţia Mondială a Sănătăţii evidenţiază importanţa recuperării vaccinurilor neefectuate, pentru a obţine protecţia împotriva unor boli transmisibile prevenibile prin vaccinare, care pot avea consecinţe grave şi pot pune în pericol viaţa.
