De aproape jumătate de secol, în luna mai, plenicenii, dar şi toţi cei care vor să lase deoparte grijile, se adună, cu mic, cu mare, în Poiana Bujorului, la sărbătoarea câmpenească dedicată Paeoniei Peregrina – bujorul românesc. O mare roşie de bujori i-a întâmpinat şi în acest an pe cei aproape zece mii de oameni din Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi sau Teleorman care au venit să ia parte la faimoasa sărbătoare oltenească. Unii au poposit la umbra copacilor stufoşi, alţii şi-au instalat corturile care să îi protejeze de vreo eventuală ploaie de primăvară. Un lucru este cert: tineri sau vârstnici, mai mici sau mai mari, nimeni nu a spus nu fripturii fragede, stropită din belşug cu vin, sau mititeilor asezonaţi cu o bere rece. Cât despre joc şi voie bună – n-au lipsit din peisaj, între două păhărele ciocnite cu prietenii şi rudele. Copiii au avut şi ei partea lor de distracţie. Nu au putut să stea departe de toboganele gonflabile, tiribombele neobosite, jocurile cu premii, dar mai ales de tarabele cu halviţe, mere caramelizate sau vată de zahăr. Şi pentru că o petrecere nu este completă fără o muzică bună, cântecele au pus stăpânire peste marea de petrecăreţi, care au încins, atât cât i-au ţinut puterile, sârbe şi hore, până seara târziu, în încurajările muzicanţilor.
Sărbătoarea Bujorului, tradiţie încă din 1970
Poiana Bujorului a devenit, parcă, neîncăpătoare atunci când miile de pleniceni, dar şi de oameni din alte judeţe, au început să îşi facă apariţia rând pe rând, însoţiţi de prieteni sau rude, pentru a participa la sărbătoarea câmpenească, devenită tradiţie încă din anul 1970. “Sărbătoarea Bujorului este o tradiţie a locului. Faptul că în această perioadă bujorii din rezervaţia naturală de aici sunt înfloriţi îţi creează un sentiment de plăcere, de bună dispoziţie, mai uiţi de probleme zilnice. Eu sunt din zonă şi respect această tradiţie de când eram copil. Nu suntem numai pleniceni aici, de obicei vin oameni din toate părţile ţării, pentru că e o sărbătoare destul de cunoscută”, a spus un petrecăreţ.
Pentru că era prevăzută venirea a aproximativ zece mii de oameni în poiană, autorităţile locale au luat măsuri de informare a acestora că se află într-o zonă unică nu numai a Olteniei şi că trebuie să protejeze floarea-simbol a comunei Pleniţa. Pe fiecare copac au fost puse mesaje de ocrotire a mediului înconjurător, ca şi în anii precedenţi. Tocmai pentru a proteja bujorul sălbatic autorităţile locale au decis ca sărbătoarea să aibă loc cu o săptămână mai târziu decât de obicei. “De obicei, sărbătorim bujorul românesc pe 15 mai, dar, pentru a-l proteja şi pentru a nu mai fi rupt, aşa cum s-a întâmplat în anii precedenţi, am organizat sărbătoarea puţin mai târziu, când floarea nu se mai găseşte în număr foarte mare în poiană. De altfel, copii de la diferite şcoli din Craiova, dar şi de la noi din Pleniţa, vin aici în pădure pentru a trage semnale de alarmă despre ceea ce înseamnă protejarea naturii. Pe copaci au fost lipite numeroase afişe cu fel şi fel de îndemnuri. Sper ca acţiunea să aibă impact asupra oamenilor, care trebuie să înţeleagă că natura trebuie protejată”, a explicat primarul comunei Pleniţa, Puiu Calafeteanu. Însă cum “fiecare pădure are uscăturile ei”, aşa cum spune o vorbă românească, unii nu au dat mare atenţie îndemnurilor autorităţilor şi au smuls fără milă florile sângerii.
Ion Prioteasa: “Vrem să lăsăm ceva în urma noastră”
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a fost şi el prezent în Pădurea Pleniţa, unde, alături de marea de oameni, a sărbătorit bujorul sălbatic. «Într-o zi aşa de frumoasă, vă doresc toate cele bune! Nu vreau să trecem într-o zonă a politicii, însă primarul Puiu Clafeteanu a făcut tot posibilul ca în această zi să vă puteţi bucura în voie şi să vă întâlniţi cu prietenii şi cu familia. Mesajul pe care vi-l transmit eu este acela că suntem în continuare împreună, că ne dăm mâna şi că dorim din tot sufletul să putem să facem şi să lăsăm ceva în urma noastră. Eu cu primarul Puiu Calafeteanu ne ştim de foarte mult timp, şi astăzi, împreună, vă spunem un singur lucru: “La mulţi ani”», le-a transmis plenicenilor, dar şi celorlalţi participanţi, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
Puiu Calafeteanu, primarul comunei Pleniţa: “Sărbătoarea Bujorului este o tradiţie la noi, o serbare câmpenească ce are loc de 42 de ani, din anul 1970, când a avut prima manifestare de acest gen. Bujorul românesc este o specie unică în România, dar şi în Europa, care creşte doar în pădurea de la Pleniţa. Aici este o rezervaţie naturală, o zonă protejată ce se întinde pe aproximativ 50 de hectare. Noi ne mândrim cu această bogăţie dăruită de natură, dar şi cu această frumoasă tradiţie. De la an la an tot mai mulţi oameni vin aici şi estimăm că astăzi în pădurea bujorului se vor aduna aproximativ 10.000 de persoane, din toate judeţele Olteniei, pentru a petrece o zi agreabilă, mai ales că e o zi de mai cum nu se poate mai frumoasă, după o perioadă în care a plouat torenţial”.
Pe o arie naturală protejată de circa 50 de hectare din Pădurea Pleniţa, se găseşte Poiana Bujorului, unde această varietate de bujor sălbatic de silvo-stepă – denumit Paeonia Peregrina, varietatea Sylvatica, poate fi întâlnită din belşug.
Bujorul, floarea cu care erau vindecaţi zeii
Bujorul a fost mereu legat de anumite legende. Se spunea, în trecut, că există nişte forţe puternice în bujorii care strălucesc în nopţile cu lună plină. Într-adevăr, seminţele unor varietăţi de bujori emit o lumină palidă în întuneric. În mitologia greacă, bujorul îşi trage numele de la doctorul Paeon. Acesta s-a amestecat în problemele zeilor, astfel încât a atras mânia unora dintre ei. El a putut fi salvat de la moarte numai transformându-se într-o floare, aceeaşi floare pe care o folosise pentru a-i vindeca pe zei. Bujorul a fost mereu legat de superstiţii. Înainte ca Paeon să-i salveze pe Pluto şi pe Marte cu ajutorul rădăcinii de bujor în timpul războiului troian, existau legende care povesteau despre puterile florii. Pentru a putea fi folosite ca remediu, rădăcinile de bujor erau recoltate noaptea. O altă legendă spune că persoanei care deranjează aceste plante pe timpul zilei îi vor fi scoşi ochii de către ciocănitori. În 77 d. Ch., Plinius dă prima descriere detaliată a bujorului, despre care se spune că poate trata circa 20 de boli.
ALINA DRĂGHICI şi MARIN TURCITU
