Ursula von der Leyen şi „împuterniciţii lui Putin”

Eclipsate, la noi, de alegerile locale, care prezintă un interes sporit, în restul ţărilor membre UE, alegerile europarlamentare captează toată atenţia. Candidată pentru un al doilea mandat, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen (65 ani) i-a criticat luni, în cadrul unui eveniment, care s-a ţinut la Maastricht (Olanda), organizat de Politico şi Centrul de cercetare Studio Europe, pe „împuterniciţii lui Putin”, care prin dezinformare şi polarizare încearcă să distrugă UE din interior. Atacul ei înverşunat împotriva naţionaliştilor conservatori, din grupul ECR, l-a uimit pe luxemburghezul Nicolas Schmidt, actualul comisar european pentru ocuparea forţei de muncă şi drepturi sociale, desemnat „spitzenkandidat” de către partidul socialiştilor europeni (PSE). „Nu putem împărţi valorile şi drepturile în funcţie de aranjamentele politice”. La rândul său candidatul partidului stângii europene, austriacul Walter Baier, care pledează pentru o soluţie politică, pentru a pune capăt războiului din Ucraina, s-a trezit şi el „plesnit”. „Dacă vrem să punem capăt acestui război, Putin trebuie doar să oprească luptele”. De altfel discursul dominant, şi la Bruxelles, este că dacă Rusia câştigă în Ucraina va ataca alte ţări europene, începând cu Polonia şi ţările baltice. Prin urmare se presupune că securitatea europeană, pe termen lung, este în joc. Cu un asemenea grad de demonizare a Rusiei şi a preşedintelui Vladimir Putin, este dificil pentru Occident să dea înapoi, chiar dacă există o recunoaştere, din ce în ce mai accentuată, că Ucraina duce o bătălie pierdută. Ultimul ajutor de 60 miliarde dolari, aprobat în Congresul SUA, este o speranţă, dar UE vrea să se pregătească pentru posibilitatea ca SUA să-şi reducă sprijinul, mai ales dacă Donald Trump va fi reales. Mai clar, Ursula von der Leyen alimentează sentimentul războinic împotriva Rusiei şi retorica sa este departe de orice posibilă cale de dialog şi diplomaţie. Ursula von de Leyen îşi apără cu înverşunare Green Deal, care a cristalizat furia fermierilor şi a stârnit apeluri din partea anumitor ţări, printre care şi România, pentru o pauză de reglementare. Preşedinta Executivului european are deja de vineri un site destinat campaniei electorale „Ursula 2024”. A ajuns în această funcţie ca oferta cuplului franco-german în 2019. Renumirea ei, şi deşi este candidatul PPE, în urma Congresului de la Bucureşti, nu mai este sigură, şi tot mai mult se menţionează, ca potenţial succesor, numele fostului şef al guvernului italian Mario Draghi. Dar în această chestiune, liderii celor 27 trebuie să se pună de acord, la un summit, în cadrul căruia se vor împărţi şi celelalte portofolii ale principalelor instituţii europene. O împărţire care ar urma să reflecte echilibrul politic din UE, în urma alegerilor pentru Paralentul European din 6-9 iunie. Persoana selectată să conducă Comisia Europeană va trebui să obţină şi aprobarea Parlamentului European. Fost ministru german al Muncii şi apoi al Apărării, Ursula von der Leyen –descrisă adesea ca un hiperpreşedinte- văzută ca inflexibilă, cu un stil de management dur şi o dorinţă de a-şi depăşi abilităţile, are mulţi adversari şi o relaţie detestabilă cu Charles Michel, preşedintele Consiliului European. Mandatul ei, marcat de pandemia de Covid, o recesiune resimţită şi războiul din Ucraina, este ameninţat de ascensiunea extremei-drepte, care i-ar putea complica realegerea. În cursul dezbaterii amintite, eurodeputatul danez Anders Vistisen, membru al grupului ID (extrema-dreaptă) a estimat că preşedinţia Ursulei von de Leyen a fost „un dezastru”. Iar reprezentantul verzilor, Bas Eickhout a acuzat-o că „a diluat Green Deal”. În fine, o discuţie de dată recentă, este legată de legea promulgată în SUA, care menţionează imperativ că Tik Tok trebuie să întrerupă toate legăturile cu China, dacă nu doreşte să fie interzis. Nu sunt excluse restricţii împotriva acestei platforme şi în UE. Ezitând între principii şi eficienţă, Ursula von der Leyen le-a ratat pe amândouă, dovedint deopotrivă o lipsă de diplomaţie şi precaritate strategică. Peste toate, protestele fermierilor, în special polonezi, împotriva fluxului de cereale ucrainiene şi alte produse agricole în UE, au vulnerabilizat-o suplimentar pe lângă alte chestiuni care i se impută.