Şi dacă se confirmă?

0
711

Fără precedent, dezvăluirea e realmente şocantă, confirmată de surse judiciare pentru o serie de media din Capitală: după finalizarea renumărării voturilor, dispusă fără inhibare de procurorul Sorin Iaşinovschi, din cadrul SIIJ, pentru Primăria Sectorului 1 din Bucureşti, Clotilde Armand ar fi pierdut alegerile. O informare oficială urmează să fie făcută în zilele următoare. De procesul de numărare a voturilor, destul de complicat, s-au ocupat, în temeiul ordonanţei procurorului menţionat, un număr de 10 poliţişti de la Serviciul Control Intern al Poliţiei Capitalei, întreaga operaţiune fiind filmată, fiindă anchetatorii se aşteaptă la contestaţii. Frauda premeditată depăşeşte 1300 de voturi. Este meritul profesional –moral şi etic- al procurorului Sorin Iaşinovschi de la SIIJ, pentru scoaterea la suprafaţă a adevărului, după ce o ţară întreagă văzuse pe principalele canale de televiziune imagini groteşti cu saci de voturi, în care se cotrobăia noaptea, acolo unde erau depozitaţi, după încheierea procesului de votare. Monstruasa presupusă fraudă electorală la Primăria Sectorului 1 din Capitală capătă de acum concretizare certă. Iar ceea ce s-a petrecut la numărarea voturilor pentru Primăria Sectorului 1 din Capitală pare a fi fost o operaţiune migălos preparată, cu actori care au nume şi prenume, reclamaţi pentru comiterea unor infracţiuni prevăzute de lege, de care n-au fost străini: Dan Barna, preşedintele USR, în prezent vicepremier, procurorul Nicolae Sprâncu, preşedintele Biroului Electoral Sector 1 şi un anume Andrei Niculescu, membru USR. Fraudarea alegerilor la cel mai mare şi prosper sector al Capitalei nu înseamnă doar o golănie exersată şi de alţii, cu mai mult sau mai puţin succes, înseamnă şi o lovitură devastatoare, la un veritabil demers democratic, cum este exprimarea liberă şi neconstrânsă a votului. S-au mai anulat alegeri locale, cum s-a întâmplat, în toamnă, la Moldova Nouă, dar nu pe motivul fraudării voturilor, ci pe alte considerente. Nereguli şi aiuritoare metode de a răsturna votul real, după scoaterea din repertoriu a votului multiplu, pentru că există verificarea electronică în timp rapid a actului de identitate, s-au petrecut de regulă după închiderea secţiilor de vot şi deschiderea urnelor. Perspectiva asupra neregulilor de la Sectorul 1 din Capitală ar fi rămas vagă, construită doar pe imaginile clare văzute la televiziunile de ştiri. Staff-ul Clotildei Armand s-a crezut precaut: s-au avut în vedere toate detaliile, „asigurarea” blocării camerelor video, oameni de încredere la fiecare punct de lucru, exitpoll-ul, care a dat-o câştigătoare pe Clotilde Armand cu o diferenţă de 10 puncte procentuale, 47% faţă de… 37%, deşi la numărătoarea paralelă, de a doua zi, efectuată de staff-ul lui Dan Tudorache rezulta o diferenţă netă de câteva sute de voturi în favoarea sa. Să lăsăm războiul declaraţiilor. O întreagă paletă de fraudare a alegerilor este exersată „îmbunătăţit”, de mulţi ani: în 2009 de pildă, Mircea Geoană s-a culcat preşedinte şi s-a trezit „învins” de Traian Băsescu, care „ne-a ciuruit”, în temeiul exclusiv al unor voturi din străinătate, pe care nu le-a văzut nimeni. Clotilde Armand de la Uniunea Salvaţi Bucureştiul nu îşi făcea griji mari ieri şi îl persifla pe Marcel Ciolacu, liderul social-democraţilor. Ne imaginăm cât s-a rugat să fie desfiinţată mai repede Secţia Specială de Investigare a Magistraţilor, de la care i s-a tras. Dacă se confirmă fraudarea alegerilor locale, de la Sectorul 1 al Capitalei, Clotilde Armand va trebui să demisioneze imediat, fără nici un comentariu adiacent, şi să răspundă în faţa legii. Iar scandalul care va urma va fi unul greu de stins pentru USR-Plus, cu o imagine boţită, greu, dacă nu imposibil, de remediat.