Război în Libia: Franţa, leadership-ul acţiunii militare în spaţiul aerian libian!

0
61

Nici NATO, nici UE! Interesant, nu? Franţa a refuzat categoric intervenţia NATO în raidurile imediate şi urgente în Libia, estimând că acestea ar constitui un semnal foarte prost pentru ţările arabe. De altfel, secretarul general al NATO, Andres Fogh Rasmussen, nu a fost prezent, sâmbătă, la summit-ul de la Paris. Uniunea Europeană şi SUA au susţinut public că Muammar Gaddafi trebuie să plece de îndată, sistemul său politic nu este reformabil şi nici o tranziţie nu va putea avea loc cât timp conservă puterea politică, economică şi militară. Libia a fost suspendată din Liga Arabă, o decizie rară pentru a nu fi luată în seamă. Şi atunci de ce Franţa s-a autopoziţionat în prima linie a operaţiunilor? În urma summit-ului, care a prefaţat debutul operaţiunilor militare în Libia, un comunicat de presă preciza că „contribuţia” ţărilor care au acceptat participarea „este diferită”. „Noi salutăm adoptarea rezoluţiei 973 a Consiliului de Securitate al ONU”, au precizat participanţii. „Suntem determinaţi să acţionăm colectiv şi decisiv pentru a da efect deplin acestei decizii”. Dacă marile puteri sunt unanim de acord asupra necesităţii de a se pune capăt violenţelor în Libia, unele sunt mai angajate decât altele. Rezoluţia 973 a Naţiunilor Unite a avut ca obiectiv protecţia civililor. Dar, imediat a fost anunţată, de la Tripoli, „încetarea focului”, ceea ce anula teoretic legitimitatea intervenţiei militare. Există îndoieli că preşedintele Nicolas Sarkozy are o viziune clară asupra insurgenţilor. După mai mult de 40 de ani de putere absolută, deţinută de clanul Gaddafi, peisajul politic libian este în ruină şi Consiliul Naţional de Tranziţie din Benghazi este doar un sanctuar al

Colonelul Muammar Gaddafi este aşteptat, de multă vreme, de Nicolae Ceauşescu, cel pe care-l considera “fratele meu, pentru tot restul vieţii mele”. (Pacepa, “Orizonturi roşii” - p.121)

insurgenţilor. Şi atât. Motivul real al adversităţii exacerbate a lui Nicolas Sarkozy faţă de Muammar Gaddafi începe, în 2007, cu eliberarea celor 6 asistente medicale bulgare şi a medicului palestinian, învinuiţi de inocularea virusului HIV la 436 copii libieni, la începutul mandatului de preşedinte al Franţei, când fosta primă doamnă Cecilia s-a deplasat personal la Tripoli, în urma unor tratative prelungite ale Palatului Elysee, cu serviciile secrete libiene, purtate de actualul ministru de Interne, Claude Gueant, pe atunci consilier prezidenţial. „Mais alors, Gaddafi aurait perdu toute chance d’effectuer sur la scene internationale de retour dont il reve. Il avait besoin de cette Operation Cecilia” (Carnetes intimes de Nicolas Sarkozy – Christine Clerc – Ed. NiL, Paris 2009). Pe 13 decembrie 2007, Gaddafi şi Sarkozy au din nou un schimb tăios de replici, chiar la Paris, după ce Ghidul libian „l-a ridiculizat” pe preşedintele francez, conform propriei mărturisiri. „Este clar că Franţa are rolul de leadership al acţiunii militare în spaţiul aerian libian”, a recunoscut premierul belgian Yves Leterme. Parisul s-a aflat la originea mobilizării diplomatice şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy a anunţat singur, sâmbătă, lansarea operaţiunii militare. Peste 20 de avioane franceze s-au instalat în spaţiul aerian libian, potrivit Ministerului Apărării, iar portavionul Charles de Gaulle şi două fregate de apărare aeriană au fost aduse în apele teritoriale ale Libiei. Interesantă este nota discordată a Germaniei, una dintre cele trei mari puteri, care s-a abţinut la votul din Consiliul de Securitate al ONU, şi nu va lua parte la operaţiuni, după cum a declarat Angela Merkel.

Noi suntem unanim de acord asupra necesităţii de a pune capăt acestui război. Rezoluţia trebuie aplicată”. Berlinul a trebuit să-şi asume „responsabilităţi suplimentare în Afganistan” şi pentru o intervenţie militară ar fi avut nevoie de aprobarea parlamentului. În plus, cancelarul german se confruntă cu o turbulenţă politică serioasă şi cu delicate alegeri locale. Se poate aprecia că ar putea fi vorba de o lipsă de solidaritate, chiar de maturitate, mai ales că Germania traversează o fastă perioadă economică. Dacă nu mai mult, fiindcă inclusiv poziţia SUA, care susţin această operaţiune, nu este, pentru moment, clar definită. Secretarul de stat Hillary Clinton a afirmat că acordul de încetare a focului trebuie pus în aplicare în Libia, dar nu a precizat ce intenţionează Washingtonul. La fel ca şi Barack Obama, a reiterat că forţele armate americane vor participa la „o acţiune limitată contra Libiei, în susţinerea efortului internaţional de a proteja civilii libieni”. „SUA nu poate rămâne cu braţele încrucişate când un tiran declară că nu va avea milă”. (MIRCEA CANŢĂR)

Peste 100 de rachete de croazieră Tomahawk lansate asupra Libiei

SUA şi Marea Britanie au lansat un prim val de peste 100 rachete de croazieră Tomahawk asupra Libiei, în timp ce avioane militare franceze au distrus patru tancuri libiene la sud-vest de Benghazi, transmit agenţiile internaţionale de ştiri. Rachetele americane au fost lansate de pe nave şi submarine şi au lovit „peste 20 de obiective”, printre care sisteme de apărare antiaeriană şi noduri de comunicaţii strategice, toate situate pe coastă, a anunţat amiralul american William Gortney, la o întâlnire cu presa. Un responsabil în Ministerul francez al Apărării a confirmat că mai multe tancuri şi vehicule blindate libiene au fost distruse de avioane franceze, fără să confirme cifra avansată de Al-Jazira. Forţele britanice au intrat în acţiune pe cerul libian, în cadrul rezoluţiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU, care autorizează recurgerea la forţă pentru a proteja civilii, a declarat premierul britanic David Cameron, citat de AFP. „În această seară, forţe britanice sunt în acţiune deasupra Libiei. Ele participă la o coaliţie internaţională care s-a format pentru a aplica decizia Naţiunilor Unite şi a proteja poporul libian”, a spus el.

 

Obama: „Acţiunile au consecinţe şi trebuie respectată voinţa comunităţii internaţionale”

Preşedintele SUA, Barack Obama, aflat în turneu în Brazilia, a anunţat – sâmbătă, într-o conferinţă de presă – că a autorizat o „acţiune militară limitată” a forţelor americane în Libia pentru a impune respectarea aplicării rezoluţiei Consiliului de Securitate. El a lansat un avertisment liderului Muammar Gaddafi că „acţiunile au consecinţe”, justificând decizia SUA de a participa la o ofensivă împotriva regimului libian prin atacurile pe care acesta le-a efectuat asupra poporului său. Obama a insistat asupra faptului că SUA nu vor defăşura trupe la sol în această ţară. „Vreau ca americanii să ştie că utilizarea forţei nu era opţiunea care întrunea preferinţa noastră. Şi nu este o decizie pe care am luat-o cu uşurinţă”, a afirmat el. „Dar nu putem rămâne cu braţele încrucişate când un tiran spune poporului său că nu-l va ierta şi când forţele sale îşi intensifică asaltul împotriva unor oraşe ca Benghazi şi Misrata, unde inocenţi riscă violenţe şi moartea din partea propriului lor guvern”, a insistat preşedintele american. „Deci trebuie ca aceasta să fie clar: acţiunile au consecinţe şi trebuie respectată voinţa comunităţii internaţionale”, a mai spus el.

”Nebunia ucigaşă” trebuie „contracarată” rapid

Liderii mondiali aliaţi au anunţat sâmbătă începerea operaţiunilor militare împotriva forţelor loiale liderului libian Muammar Gaddafi. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a declarat că „uşa diplomaţiei” se va deschide din nou doar atunci când în Libia vor înceta agresiunile împotriva populaţiei. Sarkozy a făcut apel la colonelul Gaddafi să respecte „fără întârziere şi fără rezerve” rezoluţia ONU pentru „a evita ce este mai rău”, acuzându-l pe liderul de la Tripoli că a sfidat ultimatumul internaţional cu privire la încetarea ostilităţilor împotriva rebelilor. Sarkozy a mai spus că este de datoria sa să sprijine popoarele arabe şi că acţionează împreună cu statele arabe pentru a contracara „nebunia ucigaşă” din Libia. Mai multe state şi-au oferit disponibilitatea de a participa la operaţiunile din Libia alături de Franţa, Marea Britanie şi SUA, între care Italia, Canada, Spania, Qatar, Belgia, Olanda, Danemarca sau Norvegia. Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că puterile lumii au decis să pună capăt violenţelor din Libia, dar a confirmat faptul că Germania nu va lua parte la nici o acţiune militară. Germania a făcut front comun cu Rusia, China, India şi Brazilia şi nu a votat joi rezoluţia ONU cu privire la Libia. Angela Merkel s-a oferit să trimită avioane de recunoaştere AWACS în Afganistan pentru a înlocui trupele americane aflate aici, care ar putea desfăşura astfel aceeaşi operaţiune în Libia. Premierul grec Andreas Papandreou a dat asigurări că ţara sa ar putea pune la dispoziţia coaliţiei bazele sale din Grecia.

 

China regretă intervenţia militară străină în Libia, în timp ce Japonia susţine această măsură

China regretă bombardamentele coaliţiei internaţionale în Libia, a indicat ieri Ministerul Afacerilor Externe, subliniind prin intermediul unui comunicat că nu aprobă folosirea forţei la nivelul relaţiilor internaţionale, transmite duminică AFP. În textul comunicatului se precizează că Beijingul respectă „suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială” a Libiei. Pe de altă parte, Japonia a anunţat tot ieri că susţine atacul desfăşurat de coaliţia internaţională împotriva forţelor conduse de liderul libian Muammar Gaddafi, condamnând reprimarea revoltelor populare din această ţară. Coaliţia internaţională, în frunte cu Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie, a bombardat Libia pe calea aerului şi de pe mare. La rândul lor, autorităţile libiene de la Tripoli au afirmat că „obiective civile şi militare” din mai multe oraşe, între care Tripoli şi Syrte, au fost vizate sâmbătă de bombardamentele „barbare” occidentale, făcând „numeroase victime”.

 

Peste 90 de morţi în luptele violente din Benghazi

Peste 90 de persoane au fost ucise în luptele de vineri seara şi sâmbătă în timpul ofensivei desfăşurate de forţele loiale lui Muammar Kadhafi împotriva insurgenţilor la Benhazi, fieful rebelilor din estul Libiei, potrivit unor surse medicale şi jurnaliştilor. „Ieri (sâmbătă), am primit 50 de cadavre, iar astăzi (duminică) am întocmit deja 35 de certificate de deces”, a declarat doctorul Khaled Mugasabi, de la spitalul Jala, din centrul Benghazi, precizând că este vorba despre rebeli şi civili. De altfel, jurnaliştii AFP au numărat nouă cadavre ale combatanţilor loiali lui Kadhafi într-o sală a spitalului Jala. Lupte intense au izbucnit vineri seara şi sâmbătă dimineaţa în urma unei ofensive cu armament greu a forţelor lui Kadhafi împotriva rebelilor din cartierele de vest din Beghazi.

 

Comitetul Uniunii Africane, împotriva “oricărei intervenţii militare” în Libia

Comitetul Uniunii Africane (UA), reunit la Nouakchott pentru a dezbate situaţia din Libia, respinge „orice intervenţie militară străină oricare ar fi forma ei”, a declarat preşedintele mauritanian Mohamed Ould Abdel Aziz în deschiderea summit-ului. Situaţia în Libia „cere o acţiune urgentă pentru o soluţie africană crizei gravisime care traversează această ţară frăţească”, a continuat el. „Această soluţie trebuie să fie conformă ataşamentului nostru de respectarea unităţii şi integrităţii teritoriale a Libiei”, a adăugat şeful statului mauritanian.  El a recunoscut totuşi că votul de joi în Consiliul de securitate autorizează utilizarea forţei în Libia, iar summit-ul internaţional de la Paris a anunţat declanşarea operaţiunii militare şi deci, Comitetul UA trebuie, „în manieră responsabilă şi eficientă, să ţină cont în demersul său de această evoluţie nouă”. ”Noi trebuie să ne coordonăm mai bine eforturile cu toţi partenerii noştri şi cu toate părţile vizate pentru a ajunge la o reglementare rapidă a acestei crize”, a adăugat şeful statului mauritanian, fost general.  Trei dintre cei cinci şefi de stat care compun comitetul UA participă la reuniunea de la Nouakchott: în afară de Ould Abdel Aziz, mai sunt de faţă Amadou Toumani Toure /Mali/ şi Denis Sassou Nguesso /Congo/. Jacob Zuma /Africa de Sud/ şi Yoweri Museveni /Uganda/ sunt reprezentaţi de miniştri.

 

Gaddafi către Occident: “Nu vă vom permite să exploataţi petrolul nostru…Va fi un război lung, dar vom câştiga”

Liderul libian Muammar Gaddafi venit ieri, la televiziunea de stat, şi a arătat, într-un discurs, deosebit de dur, că nu va permite Occidentului să exploateze petrolul nostru libian: „Aţi fost înfrânţi în Vietnam şi în Irak; aţi crezut că veţi ajunge astfel în Iran, dar aţi fost învinşi; Bin Laden v-a învins… sunteţi nişte oameni slabi; n-aţi învăţat nici o lecţie din trecut; întotdeauna veţi fi distruşi…voi folositi metode teroriste, vom transforma asta într-o revoltă mondială”.

Alte declaraţii ale lui Gaddafi:

  • Asistăm la o cruciadă împotriva noastră; nu vom permite nici unei armate să cucereasca Benghazi; toti libienii, barbaţi şi femei vor lupta
  • Vom lupta până la capat; este cel mai frumos moment din viaţa noastră; vom fi învingători; vom ataca orice atacator care colaborează cu americanii sau cu cruciaţii
  • „I-aţi lovit deja pe somalezi; ţineţi minte? Americanii au fugit ca să se salveze şi somalezii au rămas acolo; aţi fost infranţi în Vietnam şi în Irak; aţi crezut ca veţi ajunge astfel în Iran, dar aţi fost învinşi; în Afganistan nu aveţi ce face acolo; Bin Laden v-a învins”
  • Sunteţi nişte oameni slabi; n-aţi învăţat nici o lecţie din trecut; întoteauna veţi fi distruşi
  • „Noi trăim un moment foarte fericit acum pentru că vom fi mândri la final; voi sunteţi invadatori; voi folosiţi metode teroriste, vom transforma asta într-o revoltă mondială”
  • „Vom înarma tot poporul libian şi vom şterge pe trădători de pe faţa pământului; am antrenat chiar şi femeile; vor ieşi pe stradă şi vor lupta”. De fapt, până aseară, guvernul libian urma să distribuie arme unui număr de peste un milion de bărbaţi şi femei.