Liderii europeni au ajuns joi, 18 octombrie a.c., la un compromis pentru punerea în aplicare „graduală” a unei supravegheri bancare în zona euro, în 2013, sub autoritatea Băncii Central Europene (BCE), a anunţat Olivier Bailly, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Este vorba de un acord „pe un cadru politic la sfârşitul lui 2012” cu „o punere în aplicare graduală în 2013”. Dacă un acord global a fost atins, printr-un minimum de compromis, modalităţile şi marile linii ale mecanismului vor trebui găsite până la sfârşitul anului. „Este o etapă importantă pentru a permite drumul spre uniunea bancară”, care se face într-un ritm rapid, data limită prevăzută fiind luna iunie. Comisia Europeană şi mai multe ţări, precum Franţa, Spania şi Italia au făcut presiuni pentru ca proiectul să fie adoptat până la sfârşitul acestui an, pentru punerea în operă, progresivă, începând cu anul viitor. În final, compromisul stipulează un „acord pe cadrul politic până la sfârşitul acestui an şi o punere în operă graduală în 2013”. „Totalitatea mecanismelor de supervizare bancară vor deveni realitate la 1 ianuarie 2014”, a indicat o sursă din cadrul delegaţiei franceze pentru Reuters. „Potrivit calendarului, nu există nici un compromis. Noi ne regăsim în aceeaşi abordare, pe aceeaşi poziţie”, a estimat Francois Hollande, salutând „perfectul acord cu amicii noştri germani, care au înţeles că uniunea bancară trebuie făcută în etape”. Germania n-a vrut să precipite lucrurile. Ministrul său de Finanţe, Wolfgang Schauble, a explicat în mai multe rânduri că BCE ar putea începe să conteze la 1 ianuarie 2013, adică să lucreze efectiv la punerea în operă a mecanismului. La rândul său, preşedintele BCE, Mario Draghi, opinează că este nevoie de ceva timp pentru a pune în aplicare o asemenea supervizare, conjugându-se astfel cu calcelarul german, Angela Merkel. „Nu este vorba de o chestiune de o lună sau două. Am spus întotdeauna că trebuie să prevaleze calitatea în faţa rapidităţii”, a spus Angela Merkel, care a mai adăugat că „supervizarea bancară trebuie să fie demnă de acest nume”. Chestiunea supervizării bancare este sensibilă deoarece este condiţia pentru recapitalizarea directă a băncilor, prin Mecanismul European de Stabilitate (MES). Delegaţia franceză estimează că MES va fi activ în al doilea trimestru al lui 2013, dată considerată „improbabilă” de delegaţia germană. Compromisul a fost găsit la summit şi Madridul se vede încă departe de posibilitatea de a beneficia rapid de recapitalizarea directă. „Ea va avea loc în 2013, dar când nu se ştie încă”, a afirmat şeful Guvernului italian, Mario Monti. Mai puţin optimist, un diplomat european a spus că „băncile europene nu vor fi recapitalizate înainte de sfârşitul anului viitor, dacă nu în 2014”. Calendarul convine Angelei Merkel: alegerile legislative în Germania sunt prevăzute în septembrie 2013. În ceea ce priveşte Spania, ea va beneficia de o recapitalizare directă a băncilor sale, a afirmat un diplomat spaniol. „Noi estimăm că salvarea băncilor noaste reprezintă 4% din PIB. Ne putem descurca fără nici o problemă”. Grecia, la rândul său, se regăseşte într-un comunicat în care se salută progresele acestei ţări, ceea ce înseamnă că va obţine din partea creditorilor, UE, BCE şi FMI, tranşa de ajutor de 31,5 miliarde euro de care are nevoie urgentă. În esenţă, este vorba de supervizarea de către BCE a 6.000 de bănci din zona euro. Şi Germania consideră că micile bănci, băncile regionale germane, ar trebui excluse. În cele din urmă, vor fi şi acestea expuse mecanismului de supervizare. O sursă din sânul delegaţiei germane citată de Reuters precizează că mecanismul de supervizare bancară se concentrează asupra băncilor mari, „sistemice”, dar va putea fi extinsă, dacă va fi necesar, la 6.000 de bănci.
