Să promovăm cartoful dulce de la Stațiunea de Cercetare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dãbuleni!

0
276
Călăraşi şi Dăbuleni sunt două localităţi din judeţul Dolj, care, de ani de zile, sunt într-o permanentă concurenţă. Este o competiţie între oamenii harnici. Săptămâmna trecută, preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea, a participat la inaugurarea primului sistem fotovoltaic pentru irigaţii din România, construit în comuna Cãlãraşi. Tot atunci fermierii doljeni au fost anunţaţi cã îşi pot lua astfel de sisteme cu ajutorul statului, pentru a-şi iriga plantaţiile. În aceeaşi zi, preşedintele PSD, alãturi de mai mulţi parlamentari de Dolj, s-a deplasat şi la Dãbuleni, la Staţiunea de Cercetare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, un punct de reper în cercetarea agricolã româneascã.
Sisteme tehnice solare complexe au fost utilizate în Egipt pentru irigaţii încă din 1907-1913. Pe teritoriul României, durata medie anuală de însorire este de 1500…2400 ore/an. Mai mult de jumătate din suprafaţa ţării noastre beneficiază de un flux mediu anual de peste 1000 kW/m2 /an. În ţara noastră există preocupări reale pentu captarea şi utilizarea energiei solare prin intermediul unui Program Energetic Naţional (PEN). Direcţiile de folosire a energiei solare în domeniul agriculturii se concretizeză în producerea de energie electrică pentru asigurarea necesarului de apă dulce, irigaţii, încălzirea halelor industriale ale unor ansambluri agro-zootehnice, uscarea nutreţurilor, prepararea apei calde menajere, etc.
„Dãm apã gratuitã, instalație gratuitã și le preluãm și producția”
Un astfel de sistem a fost inaugurat zilele trecute, la Călăraşi, în judeţul Dolj, în prezenţa edilului localităţii, Vergică Şovăilă şi a invitatului acestuia, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care a spus că aceastã instalație, care costã în jur de 5.000 de euro, va fi oferitã celor care solicitã, care vor sã munceascã și care au terenuri lângã canalele de irigații, in principal. „De ce nu am putea sã le dãm posibilitatea proprietarilor care au terenuri de-a lungul canalelor de irigații, pe unde nu existã canale secundare, sã poatã sã irige?! Pãmântul de la noi e bun, e bogat, și putem sã ajutãm cu apã. Acest prototip, care este foarte bun şi eficient, poate fi comandat și prin telefon și transmite și informații la telefonul proprietarilor. Aceastã instalație, care costã în jur de 5.000 de euro, va fi oferitã celor care solicitã, care vor sã munceascã și care au terenuri lângã canalele de irigații, in principal. De asemenea, apa va fi gratuitã. Casa Românã de Comerț încheie contract cu ei și, dacã ei cultivã ceea ce le propune Casa Românã de Comerț, ea le preia producția. Le dãm apã gratuitã, instalația gratuitã și le preluãm și producția. Eu cred cã vor fi din ce în ce mai mulți proprietari, fermieri români care se vor înscrie în acest program și sperãm, prin asta, sã ridicãm, așa cum era înainte, producția de legume la teren descoperit. Sigur, ea poate fi folositã și pentru solarii, dar pânã se fac solariile, oamenii pot folosi zonele de lângã canale pentru producții legumicole bogate”, a subliniat Liviu Dragnea.
Staþiunea Dãbuleni, un avanpost al agriculturii moderne
Staţiunea de la Dăbuleni este din 1965, un avanpost al agriculturii moderne. La un moment dat, s-a numit „Sahara olteană”. Prin modelarea sau nivelarea dunelor de nisip, operaţiune de amploare, plantarea de perdele de protecţie, fixarea solului prin culturi agricole recomandate de specialişti, irigaţii, relieful s-a schimbat. În inima acestei zone vitrege, şi-au găsit rostul, de-a lungul deceniilor, specialiştii de la Stațiunea de Cercetare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dãbuleni. Un protocol de colaborare bilaterală, încheiat între Universitatea Naţională Kyunpook (KNU), din Coreea de Sud, şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” a avut preconizată şi testarea unor genotipuri coreene de batat (cartof dulce), folosindu-se diferite metode de plantare. Paradoxal, cartoful dulce nu face parte din aceeaşi familie legumicolă cu cartoful obişnuit, dar are o multitudine de virtuţi, între care se remarcă, în primul rând, conţinutul ridicat de vitamina C. Valoarea terapeutică este, de asemenea, ridicată. La Staţiunea Dăbuleni, din lăstarii obţinuţi în condiţii de seră, din tuberculii oferiţi în baza protocolului de colaborare, s-au obţinut o producţie de zeci de tone la hectar. Genotipurile „Pum” şi „Hwang” au înregistrat procentaj maxim de prindere şi se recomandă cultivatorilor.
Trei soiuri de arahide
Astãzi, la Stațiunea de Cercetare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni se testează culturi de kiwi, curmal chinezesc, banana nordului, dar şi măslini, dar şi alte legume şi nu în ultimul rând, lubeniţa. „Pe solurile nisipoase avem şi arahide, foarte rezistente la secetă. Avem trei soiuri de arahide create la Dăbuleni şi trei soiuri de pepeni verzi, mazăre soiuri româneşti, ardei, tomate, praz. Noi oferim fermierilor soiuri româneşti pe care le pot folosi în proiectele pe care le accesează. Prin colaborări internaţionale am atras specii noi, care nu au mai fost cultivate în zona noastră, precum cartoful dulce. Am început să îl testăm în 2012 şi în prezent avem fermieri din Mehedinţi care au preluat, pentru un hectar, în cadrul unui proiect, avem şi în judeţul Dolj, în Daneţi, care a pus 50 de ari de cartof dulce şi suprafeţe mici găsim în aproape toată ţara. Pe lângă cartoful dulce, de anul acesta, pentru că am primit şi un sprijin din partea Ministerului Agriculturii, am înfiinţat o colecţie cu arbuşti fructiferi cu 20 de specii care se găsesc în lista culturilor din România şi nişte specii noi de arbuşti cum ar fi măslinul, kiwi, banana nordului, curmalul chinezesc. Le testăm. Dacă una dintre ele se pretează pentru această zonă este un mare câştig”, a declarat Aurelia Diaconu, directoarea  Stațiunii de Cercetare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.
„S-a decis acum 10-12 ani sã se reia sprijinul pentru stațiunile de cercetare
La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea a spus că hrana pentru aceastã țarã nu poate fi asiguratã la nivel calitativ suficient, și la nivel cantitativ fãrã secțiunea de cercetare și dezvoltare bine finanțatã și sprijinitã. „Din pãcate, de mult timp, stațiunile de cercetare au reprezentat țintele pentru terenuri, sã se ia cât mai mult din terenuri, sã nu mai fie finanțate, pentru cã se spunea, la un moment dat: ce nevoie mai este de cercetare când gãsești semințe peste tot în lume, iar pãmântul nostru e bun? S-a decis acum 10-12 ani sã se reia sprijinul pentru stațiunile de cercetare. Din pãcate, în 8 ani, guvernele care au fost au reușit sã înceapã sã finanțeze doar trei stațiuni de cercetare. Noi în acești doi ani am finanțat și revitalizat 49 de stațiuni de cercetare, iar procesul continuã. Baza unei agriculturi sãnãtoase și a unei producții foarte bune o reprezintã cercetarea. În paralel, in toate stațiunile de cercetare, cu implicarea Ministerului Agriculturii, încep sã se modeleze producția și cercetarea în funcție de cererea de pe piațã și în funcție de solicitãrile interne ale fermierilor”, a subliniat preşedintele PSD.