Oltenia, în două expoziţii de istorie-arheologie

Ziua Internaţională, instituită în urmă cu 36 de ani, şi Noaptea Europeană a Muzeelor, aflată la cea de-a IX-a ediţie, au prilejuit, sâmbătă, redeschiderea Secţiei de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei din Craiova cu două expoziţii cu tematici reprezentative pentru zona Olteniei.

Prima, „Gârla Mare”, este o expoziţie de arheologie ce cuprinde aproximativ 70 de piese ceramice vechi de mii de ani (amfore, pixide, căni, străchini, statuete feminine ş.a.), bogat ornamentate, aparţinând acestei culturi considerate apogeul artei din Epoca Bronzului, în România. Cealaltă, „Descoperă harta în umbre”, este o expoziţie de istorie medievală şi modernă care „povesteşte” despre zona Olteniei prin 24 de hărţi.

 Ambele s-au bucurat de mare succes la public, fiind intens şi inedit mediatizate: vase de mari dimensiuni, replici ale originalelor expuse, au fost amplasate atât în faţa Secţiei de Istorie-Arheologie, cât şi în alte spaţii publice, precum esplanada Teatrului Naţional, atrăgând atenţia publicului. Craiovenii care încă nu au apucat să vadă cele două expoziţii sunt aşteptaţi la muzeu, în sediul din strada „Madona Dudu” nr. 14, zilnic (mai puţin lunea), între orele 9.00 şi 17.00, până pe 16 iunie a.c.

Intrată – ca şi „suratele” ei, Etnografia şi Ştiinţele Naturii – într-un minuţios proces de modernizare, spre a se putea ridica la standardele actuale ale muzeologiei, Secţia de Istorie-Arheologie se redeschide după o serie de lucrări de consolidare şi restaurare, executate în cadrul unui proiect european în valoare de peste 26 de milioane de lei. Adăpostită într-o clădire monument istoric, inaugurată la 1906, ea nu beneficiază în prezent de o expoziţie permanentă, fiind necesar ca alte importante sume să fie investite în amenajarea ei, incluzând şi mobilierul adecvat.

Redeschiderea Secţiei s-a făcut, prin urmare, prin vernisarea a două expoziţii temporare „de excepţie”, cum le consideră managerul Muzeului Olteniei, arheologul Florin Ridiche. «Prin expoziţia de arheologie „Gârla Mare” încercăm să fructificăm eforturile financiare pe care le-a făcut Consiliul Judeţean Dolj, în ultimii ani, pentru finanţarea cercetărilor arheologice. Expoziţia aceasta a avut un mare succes în 2007, la Sibiu, când oraşul a fost Capitală culturală europeană, fiind singura expoziţie care a reprezentat Oltenia la acest important eveniment», a precizat Florin Ridiche. «„Gârla Mare” cuprinde minunate exponate din Epoca Bronzului, cu o vechime de 4-5.000 de ani. „Descoperă harta în umbre” prezintă Oltenia în hărţi de epocă începând cu secolele al XV-lea, al XVI-lea şi până la începutul secolului al XX-lea», a adăugat Radu Dumitrescu, şeful Secţiei.

«Avem porţile deschise după foarte mulţi ani de investiţii sub semnul sloganului „Consiliul Judeţean Dolj investeşte în cultură!”. Graţie acestui program de investiţii ne permitem astăzi să fim o instituţie modernă, reabilitată în proporţie de sută la sută, un muzeu cu care – voi spune mereu – s-ar mândri orice oraş mare din Europa. Şi Craiova poate fi oricând o capitală culturală europeană. N-am nici un fel de dubiu că anii care urmează vor fi ani care să continue să poziţioneze Muzeul Olteniei acolo unde îi este locul, adică între primele muzee europene», a declarat senatorul Mihai Fifor, fost manager, din 2005 până anul trecut, al Muzeului Olteniei, prezent la evenimentul de sâmbătă.

Cultura Gârla Mare… 

• Cunoscută şi în Serbia, sub numele Žuto-Brdo, s-a format, în prima jumătate a mileniului II î.Chr., în zona central-europeană – sudul Slovaciei şi Ungaria – pe fondul unui curent cultural, al ceramicii încrustate transdanubiene, şi a evoluat de-a lungul Dunării până la gurile Oltului, aproximativ în zona oraşului Corabia.
• Era bine cunoscută prin necropolele sale care conţineau numeroase morminte. Datorită cercetărilor din ultimii 30 de ani, sunt cunoscute astăzi peste 40 de aşezări ale acestei culturi. Necropolele sunt situate, în cele mai multe cazuri, pe dune de nisip. Fiecare mormânt conţinea un vas mare, urna, în care erau depuse resturile incinerate ale unui individ. Pe lângă urnă sau chiar în ea se depuneau numeroase vase cu lichide sau hrană, necesare defunctului în această nouă etapă.
• Eleganţa cu care au fost modelate vasele şi acurateţea decorului fac ca această cultură să fie considerată apogeul artei din Epoca Bronzului, din România, aşa cum este considerată cultura Cucuteni, pentru neolitic.

Hărţile ne povestesc că… 

• în urma tratatului de la Passarovitz, din 1718, Oltenia intră sub stăpânirea habsburgică şi primeşte astfel denumirea de „Kleine Walachei” („Valahia Mică”). În această perioadă au fost realizate primele hărţi topografice ale Olteniei.
• în secolele al IV-lea – al XII-lea sudul Olteniei a fost un important culoar de trecere a diverselor popoare migratoare,care au lăsat în urmă numeroase toponime, în special de origine slavonă: râul Bistriţa (în nord-estul Olteniei), Craiova, Hinova, Bistreţ, Bucovăţ, Dumbrava etc.
• în epoca medievală, teritoriul Olteniei este parte integrantă din Ţara Românească şi tot acum apar menţionaţi şi membrii familiei olteneşti a Craioveştilor. În această perioadă Regiunea era administrată de un ban, cunoscută astfel şi sub denumirea de Banatul Craiovei. Mulţi bani ai Craiovei sau familii importante din urbe au devenit domnitori, aşa cum este cazul familiei Bibescu, care a dat pe ultimii doi domnitori din Ţara Românească: Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei.
• Oltenia este locul de plecare a primei revoluţii moderne, în 1821, apoi sălaşul în care s-a dezvoltat revoluţia paşoptistă, Craiova fiind punctul de plecare.
• în anul 1938, regele Carol al II-lea introduce, prin decret, organizarea administrativă bazată pe ţinuturi. Astfel, teritoriul Olteniei a devenit Ţinutul Jiu (numit uneori şi Ţinutul Olt), care cuprindea, pe lângă cele 5 judeţe olteneşti, şi judeţul Olt.