Exponate din Oltenia la „TERRA FOSSILIS”

0
272

La Secția de Științe ale Naturii a Muzeului Olteniei, continuă expoziția „Oltenia – TERRA FOSSILIS”. Aici, craiovenii se pot bucura de piesele fosile, ce sunt aranjate în vitrine în ordine sistematică: plante, animale nevertebrate, animale vertebrate.

Fosilele din Oltenia se remarcă prin marea lor diversitate şi prin importanţa ştiinţifică deosebită. Astfel, în prima vitrină din secţiunea rezervată nevertebratelor sunt expuse cochilii de amoniţi şi de belemniţi. Aurelian Popescu, Șeful Secției de Științe ale Naturii spune că dinozaurii  dominau uscatul, iar amoniții dominau mările și oceanele prin număr și prin reprezentativitate. „Amoniţii erau animale înrudite cu caracatiţele actuale, dar se pare că aveau zece picioare în jurul gurii, nu opt, cum au caracatiţele. Corpul lor era alcătuit dintr-o parte moale protejată de o cochilie mai mult sau mai puţin rulată. Cochilia putea atinge dimensiuni foarte mari, de până la doi metri diametru. În Jurasic (acum 200 – 140 milioane de ani) şi în Cretacic (acum 140 – 65 milioane de ani ) aceștia erau prezenţi în număr imens în apele mărilor, dar în prezent sunt dispăruţi din faună.”, a adăugat Aurelian Popescu.

Acesta a mai spus că belemniţii, la fel ca amoniţii,  sunt cefalopode dispărute, ei având o cochilie internă, partea dură a cochiliei este cea care se păstrează în sediment. Belemniţii sunt fosile comune pentru Jurasic si Cretacic. 

Stăteau de fapt pe corali

„În următoarea vitrină sunt expuse eşantioane de corali şi câteva mulaje de cochilii de melci şi de scoici de vârstă badeniană (cca 15 milioane de ani) de la Bahna. Coralii sunt organisme acvatice care trăiesc în apele mărilor puţin adânci, calde, bine luminate şi aerate. Majoritatea speciilor de corali sunt coloniale,  scheletele lor având formele stâncilor de mari dimensiuni numite recifuri. Acestea se pot întinde pe mii de kilometri, ca în cazul Marii Bariere de Corali din Oceanul Pacific.”, a mai precizat gazda noastră.

Acesta povestește cum le-a descoperit. După ore întregi de căutări, s-a așezat pe o stâncă să mănânce alături de liderul geologilor din Oltenia, Constantin Enache, dr. prof. la Facultatea de Geografie, și au desoperit că de fapt stăteau pe corali.

În cea de-a treia vitrină sunt expuse câteva specii de melci şi de scoici descoperite la Cujmir și la Erghevița, în apropierea malului Dunării. Vârsta acestor fosile este ponţiană (cca 5 milioane de ani). Unele scoici prezentate  au cochilia netedă, celelalte având cochilia ornamentată cu coaste şi striuri. „Sub ele avem o micro dioramă în care am reconstituit mediul ponțian”, adaugă el.

„În următoarele vitrine putem vedea cele mai des întâlnite fosile din Oltenia și anume cochilii de melci şi de scoici de vârstă daciană şi romaniană (3-4 milioane de ani). Cele mai multe sunt genurile Unio (de scoici) şi Viviparus (de melci). Și sub această vitrină se găseşte o reprezentare a punctului fosilifer Podari, situat la 8 km sud de Craiova, de pe malul Jiului. Pe lângă scoici şi melci, aici au fost întâlnite zeci de genuri de nanogastropode (melci de dimensiuni foarte mici, care pot fi examinaţi numai cu ajutorul unei lupe puternice), precum şi numeroase specii de micromamifere. La acestea se adaugă plantele fosile, încă nestudiate. Zona Podari este una dintre cele mai importante puncte fosilifere din Europa.”, a adăugat Șeful Secției de Științe ale Naturii.  

„Au fost descoperite fosile de la alte 30 de mamifere, inclusiv om”

Zona Bucovățului este și ea un punct de referinţă al paleontologiei româneşti, aici fiind întâlnite zeci de specii de melci şi de scoici, studiate încă din secolul al XIX-lea, iar în acest sens, craiovenii mai pot vedea și  cochiliile de melci şi scoici de vârstă pliocenă (cca 3 milioane de ani) de la Bucovăț, iar sub acestea o reconstituire a peisajului acvatic pliocen.

Următoarea secţiune a expoziţiei este rezervată mamiferelor, ele sunt numeroase şi de o mare valoare ştiinţifică. Astfel, vizitatorii expoziției pot vedea aici mamifere acvatice cum ar fi delfinul sau balena de mici dimensiuni de pe Valea Blahniței. Pe lângă speciile expuse și anume: fosilele de rinocer, de cal, de cerb au mai fost descoperite fosile de mamut şi de urs.

„Un loc aparte în expoziția noastră îl are punctul interactiv – unde se află în expunere liberă piese din toate tipurile de fosile aflate în vitrine, este singurul loc din expoziţie unde atât copii, tinerii și adulții pot examina piesele.”, a spus Aurelian Popescu. 

Piesa centrală a expoziției este reprezentată de mastodontul găsit la Stoina, în județul Gorj. „El a fost descoperit de un elev care se juca pe dealurile din  zonă. Acesta s-a dus la învățătorul lui să-i spună ce a găsit și profesorul a anunțat mai departe organele abilitate. Au urmat săpăturile. Multă vreme acest schelet a fost cel mai complet, descoperit pe teritoriul României. Fildeşii măsoară 3,30 m; pe podium se observă doi molari inferiori, un humerus, un femur, câteva coaste, precum şi câteva fragmente de oase neidentificate.”, a adăugat acesta.

Mai departe se află ursul de pesteră din Județul Gorj, de la Peștera Muierii. „Împreună cu aceste schelete au fost descoperite fosile de la alte 30 de mamifere, inclusiv om. Craniul uman descoperit acolo se găsește la Secția de Arheologie a Muzeului Olteniei. Pe lângă aceste mamifere mari s-au descoperit și fosile de micromamifere”, a mai spus acesta.

Într-un final facem „cunoștință” cu mamutul de la Leu descoperit într-o carieră de către Cătălin Bidireac. Săpăturile au durat aproximativ doi-trei ani.

Expoziția se încheie cu vitrina încadrată în podea. Ea este și va fi unul dintre punctele tari ale expoziției, ne asigură Augustin Popescu.