Invitatul Teatrului Naţional Craiova, în cadrul „Întâlnirilor SpectActor” din luna decembrie, a.c., a fost dl Mircea Martin, academician, critic şi teoretician literar, editor. Mircea Martin a susţinut conferinţa „Ce (mai) înseamnă azi identitate naţională?” – ieri, la sala „Ion D. Sîrbu” a TNC. Problematica actuală a conceptului de identitate naţională, impactul globalizării asupra actului educativ, dar şi asupra relaţiilor interumane, nemulţumirea faţă de propaganda subtilă în privinţa descurajării abordării temei puse în discuţie au fost câteva dintre ideile cu care invitatul şi-a argumentat expunerea.
Pe 17 decembrie, de la ora 15, la sala «Ia te uită!» a TNC, Mircea Martin, alături de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, au prezentat Opera poetică, I-II, de Cristian Popescu, apărută la Editura Tracus Arte, în 2016. Şi prezenţa la Craiova a academicianului Mircea Martin nu avea să se încheie aici.
Iată că, ieri, la sala „Ion D. Sîrbu” a TNC, în cadrul „Întâlnirilor SpectActor” din luna decembrie, a.c., organizate de Teatrul Naţional din Craiova invitat a fost dl Mircea Martin, academician, critic şi teoretician literar, editor. Conferinţa a purtat titlul „Ce (mai) înseamnă azi identitate naţională?” şi a fost moderată de scriitorul Nicolae Coande. „Este un intelectual care nu scrie uşor şi consideră că, dacă în oralitate ni se permite să divagăm, în scris e mai multă rigoare. Avem peste 40 de conferenţiari, din 2009 încoace, la Întâlnirile SpectActor. Ultima dată a vorbit Sorin Antohi despre specificul naţional”, a precizat scriitorul Nicolae Coande în cuvântul de deschidere.
„Ideea de sentiment naţional este desconsiderată”
Fin cunoscător al realităţilor interne şi externe, academicanul Mircea Martin a precizat, încă de la debutul prelegerii sale, că „ de vreo zece ani constat un fenomen care mă deconcentrază şi, uneori, irită. Acesta a început şi pe plan internaţional. Este vorba despre desconsiderarea ideii de naţiune şi sentimen naţional. Nu mă dezic de ceea ce am făcut în anii ’90, dar în condiţiile în care noi, cei din Est, am devenit un subiect al globalizării, care e o problemă actuală, nu accept ideea că suntem împinşi să ne desprindem de sintagma «identitate naţională». Ideea cosmopolitismului mi se pare generoasă şi am încercat să-i dau o actualitate, însă nu sunt de acord în totalitate”, a spus academicianul Mircea Martin.
Trebuie să ne dezicem de propria identitate!?
Pentru domnia sa, cosmopolitismul înseamnă evident că el, cetăţeanul, aparţine lumii, universului. Dar nu împărtăşeşte ideea că a fi cosmopolit trebuie să te dezrădăcineze. „Dacă vrei să fi generos, deschis, să respecţi drepturile omului, trebuie să te dezici de propria înrădăcinare. Nu cred că e nevoie de o asemenea abordare”, a mai atras atenţia invitatul. Totodată, omul de carte Mircea Martin relevă un aspect cât se poate de firesc din lumea intelectuală: „prin însăşi formaţia noastră universitară avem de a face cu componente care depăşesc forma naţională. Moştenirea noastră se compune nu doar din ce avem de la moş-strămoşii noştri, ci şi de la cei al altora, din afară. Nemulţumirea mea faţă de această propagandă subtilă sau mai puţin subtilă este că întâlnim o tendinţă generală, cu anumiţi vectori, care descurajează identitatea naţională”.
„A-ţi nega naţiunea este o dovadă de evoluţie intelectuală!?”
Câteva întrebări, cu un profund substrat istoric, adresate de Mircea Martin auditoriului au lăsat să se înţeleagă că situaţia actuală se manifestă pe mult mai multe paliere de acţiune, decât se poate cuprinde la o privire sumară a evoluţiei conceptului de identitate naţională.
„Conceptul de naţiunea e depăşit!?”
Astfel, omul de litere a precizat că se susţine, în prezent, că acest concept de naţiune este depăşit şi că va dispărea, motiv pentru care trebuie să ne pregătim pentru o astfel de situaţie. Invitatul a arătat că nu se vorbeşte, doar la nivel politic, de un subiect atât de delicat, cât mai ales s-a ajuns la o perspectivă epistemologică, prin care se probează că suntem părtaşii unei evoluţii intelectuale, dacă ne desprindem de naţiune! Domnia sa se îndoieşte că dezbaterea conceptului de naţiune poate vira către cel de naţionalism. Şi, că o asemenea echivalare ar trebui să nască mari semne de întrebare referitor la cât de corectă este abordarea.
Globalizarea este o realitate. O trăim sub ochii noştri. „Dar, nu cumva tocmai globalizarea şi globalismul acutizează problema naţională? Progresul tehnic este legat de globalizare. Este un lucru obiectiv. Dar problema este diferenţa mare între beneficiarii globalizării. Şi, mă tem că din punct de vedere cultural, lucrurile nu sunt identice, dar pot fi urmărite în paralelism”, a punctat academicianul Mircea Martin.
O devălmăşie a globalizării
Vorbind şi despre tarele actuale ale societăţii româneşti, invitatul Întâlnirile SpectActor a arătat că şi alte state, mult mai puternice economic, se confruntă cu o micşorare de viteză în domeniul cultural. Şi dă exemplul, culturii franceze ce, în opinia sa, nu va scădea vreodată. Locul culturii franceze nu va fi afectat de această devălmăşie a globalizării, este convins acesta. De ce propaganda globalistă a câştigat teren în România, mai mult decât în alte state europene a fost o altă întrebare retorică pe care Mircea Martin a formulat-o. „De ce tinerii care se duc cu burse în Occident nu se reîntorc şi nu încearcă să reformuleze tradiţia românească, după viziunea lor? De ce nu-şi asuma condiţia de români? Pentru că, de fapt, îşi asumă o istorie. Este lacunară documentar de o mie de ani, dar ne-o asumăm!”a mai precizat Mircea Martin.
„Consecinţele acestei indiferenţe mi se par grave”
Analizând comparativ sistemele educaţionale actual şi cel de la începutul secolului al XX-lea, invitatul Întâlnirile SpectActor a arătat, fără nicio ezitare, „ce diferenţă este între şcoala românească, aşa cum a fost ea reglementată prin reforma lui Spiru Haret şi şcoala de acum! Peste 75% dintre membrii Academiei Române de astăzi sunt de origine rurală. Care sunt şansele, în prezent, pentru copiii din mediul rural să meargă la şcoală, când şcoala care se face acum se face cu meditator?”
„Robii unui determinism istoric”
Nici în lumea politică, optimismul omului de carte Mircea Martin nu a reuşit să pătrundă, mai ales raportându-se la perioada actuală şi arată că reprezentanţii noştri din politică se comportă cu o indulgenţă „ce nu ştiu cât este de dezinteresată. Iar consecinţele acestei indiferenţe mi se par grave. Deresponsabilizarea mi se pare cea mai gravă formă de manifestare. Suntem victime, fără reacţie, fără opoziţie. Acceptăm să fim robii unui determinism extern, care ne-a dat un anumit loc în istorie”.
Solidaritatea socială poate să dispară
Ajungând şi la a găsi o justificare a tuturor acţiunilor ce pun într-un con de umbră conceptul de conştiinţă naţională, Mircea Martin avertizează că, există riscul să dispară solidaritatea socială, un element foarte important pentru sănătatea unei naţiuni, dar care poate deveni periculos pentru clasa politică. „Interesul naţional nu este o expresie, pe care dacă a folosit-o un politician corupt, acum, ar trebui să nu o mai folosim nici noi. Din contră! Nu este o vorbă goală, lipsită de conţinut profund. Orice ţară care se respectă pune în discuţie această sintagmă”, a mai reliefat invitatul Întâlnirile SpectActor.
Populaţia este frivolizată
Asistăm şi la un proces profund de frivolizare a populaţiei. La televiziuni, deviza lor este spectacolul şi accidentul. „Televiziunea este, din păcate, mentorul acestei naţiuni. Nu se întâmplă aşa ceva în lume, poate doar în Italia televiziunea este atât de jos. Riscul mai îndepărat este cel al spălării creierului şi al plecării de creiere. Se petrece un exod instituţionalizat de creiere din România. Această dezrădăcinare poate fi o soluţie personală, după o industrializare forţată în anii ’70 şi o dezindustrializare şi mai forţată în anii ’90. Prin dezrădăcinarea masivă, situaţia pentru popor este catastrofală” avertizează academicianul Mircea Martin.
Intelectualii nu se ocupă de identitatea naţională
Apreciind drept o mare greşeală că, acum, intelectualii nu se ocupă de identitatea naţională, invitatul a arătat că există pericolul ca, oricând, extremiştii să poată intra în joc, pe fondul retragerii intelectualilor din dezbateri. „Corupţia politică şi economică la toate segmentele, sărăcia în creştere, analfabetizarea sunt cele care formează premisele unui extremism. Este un miracol că nu s-a ajuns, deja, la extremism. Clasa politică nici nu e în stare să gândească un proiect de identitate naţională, dar să-l mai şi pună în practică. Intelectualii publici, de azi, în loc să rămână independenţi şi să atragă atenţia la derapaje, au intrat în partizanat politic”.
Mircea Martin (n. 12 aprilie 1940, Reşiţa), critic, teoretician şi istoric literar. Membru corespondent Academiei Române din 26 septembrie 2014. Studii liceale la Reşiţa şi universitare (Facultatea de Filologie) la Bucureşti. Licenţiat în teoria literaturii, critică literară şi folclor. În 1980 şi-a luat doctoratul în filologie în cadrul Facultăţii de Limba şi Literatura Română din Bucureşti cu teza G. Călinescu, critic şi istoric literar. Privire teoretică. A desfăşurat o bogată activitate didactică în cadrul Catedrei de teorie literară şi literatură comparată a Facultăţii de Filologie din Bucureşti, pe care a condus-o între 1990 şi 2006. În acelaşi timp, a fost director al Editurii Univers (1990–2000), al revistei „Euresis” (din 1990) şi al revistei „Cuvântul” (2004–2006), director editorial al Editurii „Paralela 45” (2002–2004) şi al Editurii „Art” (2006–2012). Din 2006 este director al Centrului interdisciplinar de studii europene şi româneşti „Tudor Vianu” al Universităţii din Bucureşti. A debutat în 1959 in „Contemporanul”.
