ONU: Peste 60 de milioane de oameni au fugit din calea războiului şi violenţelor în 2015

0
365

Peste 60 de milioane de persoane au fost nevoite să fugă anul acesta din calea războiului, violenţei şi persecuţiilor, un număr care depăşeşte nivelul-record atins în 2014, a anunţat ieri ONU. Numărul refugiaţilor, solicitanţilor de azil şi persoanelor nevoite să se strămute în interiorul ţărilor lor a crescut puternic în prima jumătate a acestui an, iar până la sfârşitul anului urmează să atingă un nivel “devastator”, preconizează Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) într-un raport. “În contextul în care, de la începutul anului şi până până în prezent, aproape un milion de oameni au traversat Mediterana ca refugiaţi şi migranţi, iar conflictele din Siria şi din alte ţări continuă să genereze o suferinţă umană fără precedent, anul 2015 este susceptibil să depăşească toate nivelurile-record înregistrate anterior în privinţa deplasărilor forţate la nivel mondial”, preconizează UNHCR. În total, 59,5 milioane de persoane – un nivel record – au fost nevoite să îşi abandoneze locuinţele. Însă nivelul din acest an “a depăşit mult 60 de milioane” de persoane, se arată în raport. Acest lucru înseamnă că una din 122 de persoane de pe planetă este o persoană care a fost nevoită să-şi abandoneze locuinţa, potrivit Agenţiei ONU. “Deplasările forţate afectează profund perioada în care trăim”, a declarat Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi Antonio Guterres. “Niciodată nu a existat o nevoie mai mare de toleranţă, compasiune şi solidaritate faţă de persoane care au pierdut totul”, a subliniat el. Cel puţin cinci milioane de persoane au fost nevoite să se strămute în prima jumătate a acestui an, dintre care 4,2 milioane de persoane au rămas în interiorul ţării în care trăiesc, iar alţi aproximativ 893.000 de oameni s-au refugiat în străinătate – adică în medie 4.600 de persoane au devenit refugiaţi zilnic, se arată în raport. Până la sfârşitul lui iunie, 20,2 milioane de oameni trăiau ca refugiaţi în întreaga lume, reprezentând o creştere de 45% faţă din nivelul din 2011.Principalul factor este nemilosul război din Siria, care a detrminat, până în iunie, 4,2 milioane de oameni să se refugieze, potrivit UNHCR. Fără acest factor, creşterea la nivel mondial a numărului de refugiaţi, începând din 2011 şi până la jumătatea lui 2015, ar fi fost de doar 5%, apreciază Agenţia ONU. UNHCR a subliniat totodată că actuala criză a migraţiei din Europa – cea mai gravă cu care se confruntă bătrânul continent de la al Doilea Război Mondial şi până în prezent – este doar parţial reflectată în acest nou bilanţ, deoarece numărul nou-sosiţilor a crescut în mod dramatic în a doua jumătate a lui 2015, o perioadă care nu este acoperită în raport. Numărul solicitărilor de azil a crescut cu 78%, la aproape un milion, în comparaţie cu primul semestru din 2015, se arată în raport. În Germania au fost depuse cele mai multe solicitări de azil în primul semestru – şi anume 159.000, aproape tot atâtea câte s-au depus în 2014. Însă situaţia s-a deteriorat puternic începând din iunie, iar Germana aşteaptă să primească un milion de azilanţi până la sfârşitul acestui an. Germania este urmată de Rusia în privinţa numărului de solicitări de azil. Rusia a primit 100.000 de solicitări de azil în prima jumătate a lui 2015, în principal de la oameni care au fugit din calea războiului din Ucraina. Per ansamblu, numărul persoanelor strămutate pe plan intern – care nu include persoanele ce s-au întors acasă – a crescut cu două milioane în primele şase luni ale acestui an şi atinge 34 de milioane, se arată în raport. În Yemen, o ţară devastată de război, 933.500 de persoane au fost strămutate pe plan intern în prima jumătate a acestui an, în timp ce războiul din Ucraina a determinat 559.000 de oameni să facă acest lucru, iar în Republica Democratică Congo 558.000 de persoane au fost nevoite să plece din zonele în care trăiau în alte zone din interiorul ţării în aceeaşi perioadă. UNHCR avertizează însă că numărul persoanelor strămutate pe plan intern la nivel mondial este mai mare, având în vedere faptul că raportul acoperă doar ţări în care Agenţia ONU oferă protecţie acestor persoane, dar şi nu ţări în care aceste persoane se află sub protecţia autorităţilor naţionale respective.