De ce a suflat Victor Ponta în… iaurt?

1
255

Premierului desemnat, Victor Ponta, i se reproşează, fie mai voalat, fie direct, parafarea, în urmă cu o săptămână, la Cotroceni, a aşa-numitului Act al coabitării alături de Traian Băsescu, distribuit apoi de acesta la ultimul summit european la mai mulţi lideri ai UE. Justificarea lui Victor Ponta a fost plauzibilă parţial, dar insuficientă, fiindcă o devoalare totală a conţinutului nu fusese convenită. „Este vorba despre colaborarea instituţională (…). Ne-am angajat că vom respecta statul de drept şi independenţa justiţiei, lucruri normale (…), ne-am angajat să respectăm Constituţia României”. Dacă a fost rău sau inspirat că Victor Ponta, însoţit de Crin Antonescu şi Liviu Dragnea, au mers la Cotroceni, la o oră înaintată, pentru o întâlnire informală, menită a netezi lucrurile după alegeri, atât cât se putea, se mai comentează încă. Cu argumente pro şi contra, la fel de valabile. Ziaristul Bogdan Chireac, care a aruncat petarda întâlnirii menţionate, remarcă dezamăgirea electoratului, ce a dat un vot consistent anti-Băsescu la alegerile parlamentare. I se ţine isonul. La rândul său, Victor Ponta susţine că a semnat documentul şi în interes naţional, deşi bănuia că demersul, izvorât dintr-o bună credinţă, va fi imediat… ventilat. Ceea ce s-a întâmplat. Să revenim. În pofida unui vot popular ciovârşitor de partea USL, planau sau erau întreţinute suspiciuni în privinţa desemnării lui Victor Ponta ca premier de către Traian Băsescu, obligat „să înghită porcul”, ceea ce nu-i un capăt de lume. Pe lângă o nouă criză politică şi un blocaj instituţional implicit. De ce un Act al coabitării, când votul popular copleşitor a fost îndreptat, fapt de netăgăduit, şi împotriva lui Traian Băsescu? Fiindcă abia acum, toţi liderii europeni care îl susţinuseră în vară, la referendum, au realizat că Traian Băsescu are o problemă de legitimitate. Reală. Dar, cu toate acestea, măsurile luate de Guvernul şi Parlamentul României în iulie 2012, vizând revocarea Avocatului Poporului, demiterea preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, limitarea competenţelor Curţii Constituţionale şi schimbarea condiţiilor de desfăşurare a referendumului pentru demiterea preşedintelui sunt „problematice” din punctul de vedere al constituţionalităţii şi statului de drept, după cum se arată într-un raport de 18 pagini al Comisiei de la Veneţia, a cărui publicare a fost amânată până după scrutin şi adoptat în sesiunea Comisiei din 14-15 decembrie. Comisia de la Veneţia propune modificarea procedurii constituţionale de suspendare a preşedintelui României, dar şi alte corecţii la textul Constituţiei. Participarea lui Victor Ponta la şezătoarea cea de taină de acum o săptămână, în compania preşedintelui Traian Băsescu, dincolo de toate rezervele posibile sub care poate fi privită, trebuie luată şi ca un „CEC în alb” pe care tânărul premier de la Bucureşti îl oferă liderilor UE, expresia bunei sale credinţe şi a ataşamentului la toate valorile democratice. Mai exact, a suflat şi în iaurt, deşi deznodământul alegerilor parlamentare din 9 decembrie a.c. a fost la fel de elocvent ca în 1990.

1 COMENTARIU

  1. Ca votant al USL-ului la alegerile dintotdeauna ,dar si ca antipatizant al lui Traian Basescu,mi-as fi dorit o alta pozitie a premierului fata de presedinte insa; ca la interventia UE sau nu ; ca s-au gindit la stabilitate in tara, sau nu ;ca inca se mai tem unul de celalalt, neindoielnic, au facut totusi un pas pentru ca lucrurile sa se urneasca intr-o directie buna. Dl. Bogdan Chirieac nu uita apelativul de “morsa” folosit de Basescu in cazul sau si-ar vrea o razbunare pe mina USL ,dar recunosc ca s-a implicat foarte vocal in binemeritata indepartare a UDMR de la inca o guvernare si pentru asta iol apreciez in continuare.

Comments are closed.