Patru spitale doljene, implicate în screeningul de cancer de col uterin- Programul de analize gratuite, gata să înceapă!

0
381

Cifrele de-a dreptul îngrijorătoare, pe care medicii specialişti nu au pierdut nicio ocazie să le prezinte, au determinat autorităţile sanitare să lanseze la nivel naţional una dintre cele mai ambiţioase campanii pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin. În cadrul unui program de screening ce se desfăşoară în mai multe unităţi sanitare din toată ţara, atât persoanele asigurate cât şi cele neasigurate vor putea beneficia de analize gratuite. 

În Dolj s-a constituit deja reţeua de screening şi se aşteaptă doar ca banii de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să ajungă în judeţ. Patru spitale au intrat în program. În primul rând, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova, care este unitate de management pentru întreaga regiune Oltenia şi are arondaţi 26 de medici de familie, Spitalul Municipal Filantropia din Craiova cu 78 de medici de familie arondaţi, Spitalul CFR din Craiova cu 31 de medici şi Spitalul din Calafat cu şapte doctori. După cum au precizat autorităţile lista rămâne deschisă pentru medicii de familie.

Servicii medicale gratuite

Având în vedere că numărul pacientelor diagnosticate cu această afecţiune oncologică gravă a crescut în mod alarmant în ultimii ani, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică încurajează participarea la acest program. Printre serviciile medicale efectuate în cadrul screeningului pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin se numără informarea şi consilierea femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi încurajarea acestora să accepte testarea Babeş-Papanicolau, recoltarea, etalarea şi fixarea materialului celular cervical. Alte servicii oferite sunt colorarea Babeş-Papanicolau, citirea rezultatului în sistem Bethesda 2001 şi interpretarea rezultatului testului Babeş-Papanicolau, stabilirea conduitei corespunzătoare şi managementul cazurilor depistate cu leziuni precursoare sau incipiente.

Pot beneficia şi femeile care nu au asigurare medicală

Potrivit specialiştilor, screeningul pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin presupune testarea prin metoda Babeş-Papanicolau a femeilor cu vârstă de peste 25 de ani, indiferent de calitatea de asigurat a acestora, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin, asimptomatice sau fără antecedente în acest sens. Testarea în cadrul subprogramului se va opri la femeile care au împlinit vârsta de 64 de ani, numai dacă, la ultimele trei controale, analizele acestora nu ridică probleme.

Autorităţile îşi propun astfel să reducă incidenţa formelor invazive ale cancerului de col uterin şi mortalităţii cauzate de acestea. Mai exact, prin intermediul programului se urmăreşte depistarea cancerului de col uterin în stadii incipiente şi îndrumarea pacientelor cu leziuni precursoare sau incipiente către servicii medicale specializate de diagnostic şi tratament. Nu în ultimul rând, se doreşte creşterea gradului de informare a populaţiei pentru utilizarea serviciilor de screening ca metodă de depistare precoce a cancerului de col uterin.

Reuniune la Craiova pe tema programelor de screening

Ieri, la Craiova, reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, autorităţile sanitare judeţene şi mai mulţi medici au participat la o întâlnire în cadrul proiectului „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă”. Obiectivul principal al acestuia este de a creşte gradul de formare a profesioniştilor din sistemul sanitar pentru a răspunde noilor priorităţi ale politicilor şi programelor de sănătate. În primul rând, prin dobândirea de cunoştinţe necesare pentru asigurarea implementării unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon şi sân.

În acest sens, se doreşte creşterea gradului de conştientizare de către comunitatea medicală a importanţei programelor de screening pentru cancerul de sân, col uterin şi colonşi a importanţei pe care o au efectele economice ale diferitelor afecţiuni oncologice. Un alt obiectiv este acela de a creşte gradul de conştientizare de către populaţie a rolului activ care îi revine în derularea programelor de screening. Nu în ultimul rând, este văzută drept foarte importantă educarea populaţiei în spiritul unei conduite preventive.

Şase femei mor în fiecare zi din cauza cancerului de col uterin

Statisticile privind incidenţa cancerului de col uterin sunt cu adevărat cutremurătoare. În fiecare zi, şase femei mor din cauza acestei afecţiuni. Nu degeaba cancerul de col uterin este catalogat drept una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică. Această formă de boală reprezintă principala cauză de mortalitate prin cancer la femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 ani. Anual, în spitalele din toată ţara se înregistrează 3.000 de cazuri noi, un total de 40.000 de femei primind până acum diagnosticul de cancer de col uterin. Zilnic, opt femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, iar şase mor din cauza acestei boli. România se situează pe primul loc la nivel european în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin, de 6,3 ori mai mult decât media ţărilor din Uniunea Europeană.

Rata de vaccinare rămâne scăzută

În lume această afecţiune se situează pe locul al doilea ca frecvenţă în rândul cancerelor, cu aproximativ 500.000 de cazuri noi în fiecare an, ocupând în acelaşi timp locul al treilea în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de cancer la femei, după cancerul de sân şi cel pulmonar. Din cele aproximativ 500.000 de cazuri noi de cancer de col uterin diagnosticate în fiecare an, aproape 30% se înregistrează la femei cu vârste cuprinse între 15 şi 44 de ani. În Europa, la fiecare 18 minute o femeie moare de cancer de col uterin.

Din totalul de 49 de state europene, 19 au introdus deja programul de vaccinare împotriva HPV – Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Iar Malta este în procesul de implementare a deciziei de a vaccina toate fetele de 12 ani în decursul următoarelor luni. Rata de vaccinare rămâne, însă, în continuare scăzută: între 17 şi 84%.