Nu au trecut nici măcar trei luni întregi de la implementarea noii legi a salarizării personalului bugetar, iar în administraţia publică din România a început să domnească haosul. Nici nu vreau să aduc în discuţie discriminările salariale pe care le-a adus această lege, însă, mult mai grav este faptul că au început deja să curgă problemele financiare. Nu mai puţin de jumătate dintre administraţiile publice locale, în special comunele defavorizate economic, au evaluat şi declară că nu vor avea suficiente resurse financiare nici măcar pentru a plăti salariile propriilor angajaţi. Despre acoperirea cheltuielilor curente, despre onorarea facturilor care ţin de funcţionarea minimală a administraţiilor nici nu poate fi vorba. Ar fi chiar o glumă proastă să mai aducem în discuţie şi capacitatea administraţiilor locale de a efectua investiţii publice în interesul comunităţilor locale. Aşadar, prin compromiterea unei reforme salariale în sectorul public, actualul guvern a reuşit şi marea contraperformanţă de a aduce peste o mie de administraţii locale în neplăcuta situaţie a incapacităţii de plată.
Mulţi au uitat fraza celebră care, în urmă cu mai bine de 15 ani făcea carieră şi care arăta modul pervers de a face administraţie, care caracteriza la acel moment un alt guvern nociv condus de PSD. „Bugetul comunei stă în pixul meu!” spunea Nicolae Mischie, unul dintre liderii de bază ai PSD. Cine a sperat că în toţi aceşti ani PSD se va schimba în bine, că se va apropia de spiritul de guvernare european, s-a înşelat amarnic. Au trecut atâţia ani şi, deşi s-a clamat că administraţia publică locală trebuie să aibă mai multe competenţe, că administraţia locală trebuie să aibă şi mai multe resurse financiare, că deciziile trebuie luate cât mai aproape de cetăţean, nimic nu s-a schimbat. Ba, dimpotrivă! Pentru multe administraţii publice, lucurile par a sta mai rău astăzi, decât pe vremea lui Năstase şi Mischie. După atâţia ani de descentralizări eşuate, după atâţia ani de reorganizări şi regionalizări eşuate, constatăm cu insatisfacţie că avem aceleaşi administraţii locale sărace, puternic dependente financiare de Guvern, fără nici o şansă de a se dezvolta pe propriile picioare.
Stimaţi colegi. Nu sunt nici pe departe primul om politic care a criticat modul în care Guvernarea PSD-ALDE, în goana ei de a realiza promisiunile făcute în campania electorală, a transferat toată povara financiară pe umerii bugetelor locale. Am spus acest lucru încă de la învestitura primului Guvern Dragnea, atunci când s-au aplicat primele majorări salariale în sectorul public, fără ca Guvernul să transfere şi resursele financiare necesare pentru a susţine aceste majorări. De asemenea, la momentul adoptării legii salarizării personalului din sectorul public, am afirmat că, dacă Guvernul nu va creşte transferurile către administraţiile locale, atunci creşterile de salarii nu vor fi decât o altă mare farsă.
Mulţi ar spune că este inconştienţă guvernamentală gravă, atâta vreme cât, ştim cu toţii că, mai puţin de jumătate din administraţiile locale îşi pot asigura, din banii colectaţi la bugetul local, plata salariilor şi a cheltuielilor curente. Eu i-aş contrazice şi aş spune că este un act premeditat, prin care se urmăreşte constrângerea politică a tuturor administraţiilor publice aflate în dificultate. Vreau cu toată puterea ca eu să mă înşel!
Stimaţi colegi. O administraţie locală performantă are nevoie de o finanţare corespunzătoare. Cu toţii am susţinut că performanţa este legată direct de o salarizare stimulativă a aleşilor locali şi a funcţionarilor. Este bine că salariile au crescut! Nimeni nu poate susţine altceva! Nu poţi să plăteşti prost şi să aştepţi mult! În acelaşi timp, atât aleşii locali, cât şi funcţionarii, nu trebuie pedepsiţi pentru că au îndrăznit să creadă că pot să trăiască mai bine şi nici să trăiască cu grija că mâine nu îşi vor mai lua salariile sau că plata salariilor se amână.
Dacă Guvernul PSD-ALDE vrea să ne convingă că nu ne aruncă înapoi, în epoca „pixului lui Mischie”, în care liderul politic stabileşte cine trăieşte şi cine moare financiar, atunci aştept de la Guvern un mecanism serios şi sustenabil de echilibrare automată a bugetelor locale. Vreau să văd de la acest guvern că stabileşte criterii obiective şi mecanisme automate de transfer al resurselor, de la bugetul de stat, către bugetele locale. În acest fel, toate administraţiile îşi vor putea asigura automat şi bani pentru plata salariilor şi bani pentru cheltuielile curente ale comunităţii pe care o administrează şi, mai mult, pot spera şi la derularea unor proiecte de investiţii locale, care să aducă un spor de modernizare în viaţa cetăţenilor români.
Nicolae GIUGEA – Deputat PNL