Sâmbătă, 16 septembrie, s-a desfăşurat într-o premieră absolută, la Craiova, o vizită ghidată având ca scop descoperirea elementelor patrimoniale adăpostite, ascunse, uneori uitate…în principalele cimitire craiovene, Sineasca, Ungureni, Cimitirul Evreiesc, Cimtirul Catolic şi Luteran. Vizita a reprezentat cel mai important moment din cadrul Proiectului Școlar „Patrimoniul Funerar : Tradiţie. Memorie. Identitate” , desfăşurat de elevi ai Colegiului Naţional „Carol I”, în cadrul Concursului Naţional Euroscola, ediţia a X-a, 2017-2018. Vorbim aşadar, de o descoperire inedită a patrimoniului funerar local; de o incursiune în istorie, artă şi diversitate culturală şi nu în ultimul rând, de o încercare de promovare a patrimoniului local, ca parte integrantă a patrimoniului naţional şi european.
Consiliul şi Parlamentul European au decis să proclame anul 2018 „Anul European al Patrimoniului”, ca semn al importanţei acordate patrimoniului în consolidarea identităţii europene. Pentru celebrarea acestui eveniment , cea de-a X-a ediţie a Concursului Naţional Euroscola are ca tematică generală „Rolul patrimoniului românesc în consolidarea identităţii europene”. Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova se implică în acest proiect şi îşi propune promovarea şi valorizarea patrimoniului funerar al oraşului Craiova, privit ca punte de legătură între trecut, prezent şi viitor, ca spaţiu al unor multiple semnificaţii istorice, artistice, peisagistice, tradiţii socio-culturale, ca element cultural fundamental pentru construirea identităţii europene şi a sentimentului de cetăţenie europeană.
Pledoarie pentru cunoaştere şi asumare
Mai exact, 24 de elevi ai Colegiului Naţional Carol I, sub îndrumarea prof. Alina Ioanicescu şi prof. Petruţa Ungureanu, răspund acestei provocări patrimoniale, prin înscrierea la ediţia 2017-2018 a concursului Euroscola, împărtăşind convingerea că patrimoniul cultural este un reper fundamental al constituirii identităţii europene, contribuind nemijlocit la afirmarea valorilor europene de diversitate , respect şi promovare a diferenţei, coeziune socială şi dialog intercultural.
Redescoperind în cimitirele craiovene numeroase personalităţi culturale, politice, militare, înmormântate în aceste sanctuare ale istoriei ( C.S. Nicolăescu-Plopşor, Eugeniu Carada, Ion D. Sîrbu, Gheorghe Chiţu, Jean Mihail, Traian Demetrescu, Elena Farago, Gogu Vârvoreanu şi mulţi alţii), elevii Colegiului Carol I au făcut o pledoarie pentru cunoaşterea şi asumarea istoriei şi a culturii regionale şi naţionale datorită cărora avem legitimitate europeană.
Susţinere consistentă din toate direcţiile
Elevii Colegiului Carol I au prezentat viaţa şi activitatea fiecărei personalităţi care şi-a găsit odihna veşnică în cimitirele din Craiova. Proiectul ar putea să fie un draft consistent de la care administraţia publică locală ar putea să plece şi să recomande spre vizitare celor care trec pragul acestui municipiu şi aceste cimitire, să descopere şi monumentele ridicate în cinstea acestor poeţi, istorici, militari, cercetători. Elevii au fost însoţiţi, ascultaţi şi completaţi cu informaţii suplimentare, de detaliu fin, am putea să spunem, de către istoricul şi cercetătorul Toma Rădulescu, o enciclopedie vie, o istorie completă a ceea ce înseamnă Craiova, prezent, trecut şi viitor.
Iniţiatorii acestui proiect au fost sprijiniţi şi de către preotul Ioan Ioanicescu, în calitate de fin sfătuitor şi îndrumător, oferind informaţii suplimentare cu valenţe spirituale, completări utile în călătoria elevilor, profesorilor, istoricilor şi jurnaliştilot prin istoria unei perioade trecute. La finalul călătoriei orin lăcaşurile funerareb ale Craiovei, părintele Ioanicescu a spus : “Ceea ce aţi realizat este un act de cultură. Ia gândiţi-vă ce ar însemna ca ramurile să se revolte împotriva rădăcinilor ?”.
***
Prof. Alina Ioanicescu, coordonatorul proiectului :
“Este un proiect inedit, pentru că în Craiova şi în România demersul acesta de valorificare a patrimoniului funerar nu este foarte răspândit. Amintim Cimitirul Belu din Bucureşti şi cimitirul din Cluj, aceste două cimitire fac parte dintr-o Asociaţie Europeană a Cimitirelor semnificative din Europa, unde există 122 de cimitire, din 22 de ţări. Este ceea ce ne propunem şi noi, prin participarea la acest concurs, proiectul pe care noi îl lansăm administraţiei craiovene este faptul de a integra un circuit al cimitirelor craiovene în circuitul turistic al oraşului, o modalitatea de a descoperi personalităţile locale, personalităţi fondatoare ale culturii locale…”
***
Prof. Angel Cristian Stăiculescu, directorul Colegiului Naţional “Carol I” :
“În fiecare zi pentru noi timpul este sfânt, cu atât mai mult astăzi ( n.r sâmbătă 16 septembrie) când este o zi istorică. Este o bucurie să vezi atâta tineret pentru o acţiune foarte complexă, în condiţiile în care tinerii au cu totul alte preocupări. Şi în acest context, mesajul care l-am auzit este un mesaj plin de viaţă, are o simbolistică aparte, iar culoarea verde, a tinereţii este astăzi prezentă în inimile voastre. A fi european înseamnă a ne asuma în chip constitutive persoana umană, adică, voi, ca tineri aveţi sufletul tânăr şi beneficiem aşadar de o putere, care de multe ori zace în slăbiciune”
***
Prof. Petruţa Ungureanu, coordonator proiect :
“Proiectul are o temă propusă de elevi. Unul dintre aceştia şi-a susţinut ideea cu argumente foarte frumoase, profunde pentru vârsta lui şi ne-a cucerit. În toate lunile de vară, elevii au fost conectaţi la acest proiect, am făcut cercetare la Biblioteca Judeţeană, am avut întâlniri de lucru, am mers în toate cimitirele pe care noi le vizăm şi alături de oameni ca domnul Rădulescu, elevii au început să iubească istoria. Aşadar, feedback-ul initial a fost firesc pentru vârsta lor, dar acum este unul care denotă maturitate şi profunzime”
***
Elevul Andrei Bărdinici, clasa a XI-a D, membru al echipei de proiect :
„De cele mai multe ori, când spunem cimitir ne vin în minte momente triste ale vieţii, clipele tragice în care ne despărţim definitiv de fiinţe dragi. Însă, din punctul meu de vedere, acest loc este unul al istoriei, al poveştilor de viaţă unice, al descoperirilor, chiar un loc de meditaţie. Cimitirul trebuie privit ca poartă dintre două lumi, cea a celor vii şi cea a celor ce au plecat dintre noi, nu ca o prăpastie a separării, sau un moment ireversibil de adio. Să ne gândim la numeroasele cimitire ce au o reputaţie internaţională, datorită personalităţilor foarte importante care se odihnesc acolo, datorită monumentelor pe care le găzduiesc sau datorită tradiţiilor pe care le aduc la viaţă.”
