Şi Catalonia – însângerată de terorişti!

0
57

atentat_213 persoane ucise, peste 100 de persoane, din peste 20 de ţări diferite, rănite, în urma atentatului din zona bulevardului Las Ramblas, din Barcelona, arteră frecventată, cu precădere, de turişti, în sezonul estival. Neprotejat cu blocuri sau piloni de ciment. (!) O dubă albă, condusă în zig-zag, pe o distanţă de 500 m, a făcut prăpăd. Poliţia a confirmat evenimentul tragic considerându-l un atac terorist, iar Statul Islamic şi-a revendicat carnagiul. Câteva ore mai târziu, la Cambrils, staţiune balneară, situată la 120 de km –Sud– de metropola catalană, într-un schimb de focuri, poliţia a împuşcat cinci prezumtivi terorişti islamişti. Atentatul de la Barcelona succede celui din luna mai, de la Manchester, la concertul starului american Ariana Grande, soldat cu zeci de morţi şi răniţi printre care şi copii. Acolo, atacatorul, un kamikaze, a detonat un dispozitiv exploziv, fiind ucis în deflagraţie. În luna aprilie a.c., la Stockholm, un camion „berbec” a intrat în mulţimea aflată pe o arteră comericală şi după aceea într-un centru comercial. Bilanţ: 5 morţi şi 15 răniţi. Suspectul – un uzbec (39 de ani), a fost reţinut. În martie, la Londra, acelaşi procedeu (5 morţi şi 40 de răniţi), devenit mod de operare preferat al teroriştilor, ca şi la Berlin, în decembrie 2016, la târgul de Crăciun, ca şi la Nisa la 14 iulie 2016, unde 86 de persoane, aflate la promenadă au fost ucise, iar circa 450 de persoane rănite, de un camion de 18 tone, condus de Mohammed Lahouaiej Bouhlel. În timp ce la Bruxelles, în martie 2016, au fost plasate bombe la aeroport şi o staţie de metrou, fiind ucise 32 de persoane. La Paris, în noiembrie 2016, în mai multe restaurante şi la clubul Bataclan, atentatele revendicate de SI au făcut 130 de morţi şi sute de răniţi. Ne oprim cu această enumerare. Deloc bizară. Judecătorul francez antiterorist Marc Trevidic, cu expertiză în materie, opina, ieri, la radioul Europe 1, în privinţa legăturilor existente între reţelele jihadiste din Barcelona şi cele belgiene (Moleenbek) numitorul comun fiind comunitatea marocană extremistă. Se poate accepta teza, dar mare lucru nu aflăm. Modul de operare nu este mereu acelaşi, şi încă din decembrie 2010, departamentul american al securităţii interne şi FBI preveneau asupra faptului că teroriştii islamici vor folosi „maşinile-berbec”, iar în 2014 Inspire, un săptămânal de propagandă Al-Qaida, în pensinsula arabică, recomanda folosirea camionului aidoma unei „maşini de tuns gazonul”. Lăsăm deoparte că atacurile din Europa au făcut prozeliţi şi în urmă cu o săptămână un simpatizant neonazist american, la volanul unei maşini sport a intrat, la Charlottesville, în mulţimea de manifestanţi, afiliate mişcării afro-americane şi antifasciste. De reţinut este un alt aspect. După atacul terorist de la Sharm el Sheik, perla turistică a Egiptului, la Marea Roşie, în iulie 2005, soldat cu 83 de morţi şi peste 200 de răniţi, dublul atentat din Catalonia, poate fi considerat ca o acţiune menită să lovească turismul înfloritor al unei ţări. Spania este de mai mulţi ani una din principalele destinaţii turistice mondiale. Cu 68 milioane de vizitatori în 2015, 75 milioane în 2016 şi 80 de milioane aşteptaţi anul acesta, este evident acest lucru. Iar Catalonia – prima destinaţie turistică, a primit numai în primul semestru 8,6 milioane vizitatori, devansând Insulele Canare cu 6,8 milioane, Insulele Baleare cu 5,4 milioane, Andaluzia cu 5,7 milioane. Zone turistice consacrate, precum Tunisia, Egipt, Turcia, şi-au pierdut din seducţie. Mai trebuie spus ceva şi anume că starea de spirit în rândul populaţiei, din Barcelona, nu este una tocmai favorabilă acestei extensii a turismului, protestându-se chiar în zilele din urmă. Problema de fond este alta: statele europene, dar în principal ale UE, nu învaţă nimic din experienţele tragice trăite şi după carnagiile teroriste – pentru calmarea indignării generale –, oferă doar declaraţii de compasiune pentru victimele atentatelor şi familiile acestora. Poliţia din Barcelona, incluzând şi Mossos, forţele de securitate ale Cataloniei, prin întreaga lor reacţie au probat numai şi numai amatorism. Presa spaniolă a făcut apel la unitate între partidele politice, înre guvernul de la Madrid şi guvernul independentist catalan, iar El Pais, cotidian naţional, critică guvernul catalan care a monopolizat agenda politică, doar cu „himera independentistă”. Ieri, mai mulţi politicieni francezi, au adus în discuţie crearea unui „FBI european”, asta însemnând o bază comună de informaţii, care ar putea avea sediul la Haga. S-a mai discutat despre o asemenea instituţie. Rămâne de văzut ce se va întâmpla, dar oricum, ceva trebuie să se întâmple.