Calcanul de la „Sfântul Ilie”, cea mai veche piesă a Centrului Vechi

0
173

Zidul de la Biserica „Sfântul Ilie” este una dintre cele mai vechi vestigii care se mai păstrează în Centrul Vechi al Craiovei. Specialiştii susţin că ar fi vorba de un zid de fortificaţii ce ar face parte din arhitectura secolului al 18-lea şi care a rămas în picioare dintr-o pură întâmplare.

zid 1Teoria aparţine sculptorului Lucian Irimescu. În timp ce se documenta în legătură cu calcanul pe care urmează să fie amplasată statuia sa, „Umbra lui Otetelişanu”, artistul craiovean a sesizat  particularităţi care scot în evidenţă vechimea îndelungată a fragmentului de arhitectură care se păstrează în centrul Craiovei. ”Mai important decât statuia pe care am făcut-o este zidul. Dacă o să vă uitaţi cu mai mare atenţie la el, o să vedeţi că are nişte cărămizi plate, nişte arcade şi nişte elemente care ţin de un zid de fortificaţii. Practic, în Craiova, acest zid este cea mai veche vestigie care stă încă în picioare dintr-o întâmplare”, susţine Lucian Irimescu.

Un fragment din fortificaţia primei bisericii

În opinia sculptorului craiovean, peretele ar face parte din structura de fortificaţii a primei biserici, care a fost ridicată în anul 1720, conform atestărilor istorice. ”Aşa cum am citit, biserica a ars de două ori şi a fost ridicată, ulterior, în forma pe care o vedem astăzi, dar are legătură mai degrabă cu o biserică de stil anglican şi francez. În orice caz, este un stil eclectic, nu este un stil pe care îl găsim într-o anume perioadă identificat ca atare. Era acea modă a secolului XIX-lea, când se construia într-un anume fel, sub influenţa artei franceze şi engleze. Deci nu este biserica adevărată, ci ceea ce s-a construit ulterior. Iar acel zid e foarte posibil să facă parte din fortăreaţa bisericii”.

Zidul a fost înglobat într-o casă

zid 2Zidul se păstrează până astăzi dintr-o întâmplare, este de părere Lucian Irimescu. Conform teoriei sale, calcanul a devenit ulterior un perete de sprijin pentru o casă care a fost construită pe Lipscani, lucru care l-a protejat. Nu se ştie cu exactitate, dar este foarte posibil ca imobilul respectiv să fi fost prima tipografie pe care Iordache Otetelişanu a construit-o în curtea bisericii oferind-o spre administrare pictorului Constantin Lecca şi unde s-a tipărit prima revistă din Oltenia. „Ştim cu exactitate faptul că zidul a devenit ulterior un calcan al unei case. Şi din acea casă, căreia i-au fost dărâmate zidurile, a rămas acest perete care e lipit de zidul următoarei case de pe Lipscani”, a mai spus Lucian Irimescu.

”Calcanul trebuie conservat”

În urma unui concurs de soluţii care a avut ca temă amenajarea piaţetei de lângă biserică, au fost declarate câtigătoare trei proiecte, însă nici unul dintre acestea nu a luat în considerare vechimea de peste 300 de ani a zidului, care îl face extrem de preţios pentru întreaga zonă. „Sunt trei proiecte câştigătoare, pe care eu le tratez la categoria «foarte bine», minus acest zid. Sunt tot felul de elemente acolo, cu bănci care erau ca propunere şi excepţionale, din punctul meu de vedere. Doar penalizez  – şi cred în ceea ce spun, pentru şi eu sunt câştigătorul unui premiu internaţional şi a altor două naţionale pe arhitectură, ideea de a acoperi zidul. Dacă la Roma, găsesc o cărămidă, în jurul ei fac o întreagă istorie şi un scop de vizitare, iată noi am găsit un zid vechi care are peste 300 de ani. Şi acel zid va trebui să fie conservat. Şi ca să pot să întăresc acel zid, practic îl întăresc cu acel monument”, spune Lucian Irimescu.