Cum la 27 octombrie a.c., în şedinţă festivă a Senatului Universităţii din Craiova, se vor celebra 70 de ani de la înfiinţarea acestei citadele a învăţământului superior din Oltenia, prevăzută prin Legea 138/25 aprilie 1947, marcarea printr-un jubileu a 65 de ani de la înfiinţarea Grădinii Botanice, se circumscrie adecvat evantaiului de manifestări academice avute în vedere, constituind un preambul salutar. Articolul 12 din legea menţionată prevedea înfiinţarea următoarelor facultăţi: Medicină umană, Medicină veterinară, Ştiinţe economice comerciale şi cooperatiste, Agronomie. Chiar dacă n-a fost ceea ce putea să fie, din cauza organizării anemice, deşi printre invitaţi s-au aflat şi directorii grădinilor botanice din Bucureşti, Cluj-Napoca, Galaţi, Macea (proprietatea Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” – Arad), readucerea în dezbatere a genezei unui sanctuar verde al Craiovei, în scopul de a contribui la instruirea studenţilor de la facultăţile de profil – agricultură şi horticultură – prin lărgirea bazei de cercetare ştiinţifică, legarea învăţământului de practică, dar şi pentru a spori zestrea de spaţii verzi a urbei, câteva accente, dar puţine, să le spunem aşa, s-au dovedit oportune. Au fost evocate, în context, meritele ştiinţifice ale fostului profesor universitar dr. Alexandru Buia, titularul disciplinei de Botanică, şi a altor cadre didactice universitare, din acea vreme, cu destule omisiuni, deşi Grădina Botanică s-a legitimat, dintr-un început ca „un adevărat laborator viu” pentru studenţii de la facultăţile de Agricultură şi Horticultură, astfel încât o bună parte din disciplinele biologice şi de profil să se desfăşoare chiar în sectoarele distinct amenajate, într-un întins perimetru, în suprafaţă de 17 hectare. Iniţiativa înfiinţării Grădinii Botanice din Craiova a aparţinut integral conf. univ. I. Lungu, rectorul fostului Institut Agronomic din Craiova (1952-1955), proiectul de organizare beneficiind de aportul unui consiliu de cadre didactice şi botanişti cunoscuţi din alte centre universitare. De la o valoare iniţială a lucrărilor de 10.345.000 lei s-a ajuns, prin reduceri repetate, la numai 3.450.000 lei, sumă avizată de forul tutelar, care era Ministerul Agriculturii. Dar un mare volum din lucrări s-a efectuat prin „muncă patriotică”, comandament la ordinea zilei în acele vremuri. O bună parte a finanţării iniţiale a fost asigurată de consiliile populare, orăşenesc şi regional, pentru ca pe parcurs, consiliul municipal Craiova – în 1970 – să pună la dispoziţie alte fonduri pentru lucrările de iluminat, asfaltare a aleilor principale şi împrejmuirea completă. Şi dacă numele profesorului universitar dr. Alexandru Buia – omagiat în cadrul jubileului „Grădina Botanică – 65 de ani de existenţă” –, merită evocat cu recunoştinţă, şi pentru laborioasa activitate ştiinţifică (cercetări privind valorificarea nisipurilor din sudul Olteniei şi îmbunătăţirea pajiştilor din masivul Parâng), ca întotdeauna, în astfel de momente, riscăm omisiuni regretabile. Fără a diminua anvergura academică a prof. univ. dr. Alexandru Buia, venit de la Cluj-Napoca, care a donat „herbarul” ce-i poartă numele, fiind un recunoscut botanist, ca şi cel al altui mare botanist, Alexandru Borza, dăruit se spune ca omagiu adus ctitorului Grădinii Botanice din Craiova, contextul politic în care s-a realizat Grădina Botanică fiind unul delicat – vremurile erau tulburi –, impune destule nuanţări, asupra cărora nu stăruim. Marelui botanist Alexandru Buia (1952-1964) i-au urmat, în ordine, la conducerea Grădinii Botanice, prof. dr. doc. I. Mihăilescu, prof. dr. doc. M. Oprean, prof. univ. dr. Marin Păun, lect. dr. C. Maloş. Din 1975 conducerea Grădinii Botanice a fost asigurată de un consiliu ştiinţific care i-a cuprins pe prof. dr. Tiberiu Nicola, lector C. Maloş, prof. univ. dr. Marius Popescu, conf. univ. dr. Grigore Şorop, conf. ing. Constantin Barbu, prof. dr. doc. Marin Păun, lect. dr. A. Pavel, lect. dr. Leonida Roşu, lect. univ. Nicolae Şuster. O mare competenţă în domeniul floriculturii, conf. univ. dr. Pavel Afrodita, lângă atâtea alte competenţe, pe care timpul le-a dus, cum se întâmplă, în uitare, s-a distins prin interesante proiecte. Reabilitată de dată recentă, de Primăria Craiova, şi s-a vorbit mult de acest lucru, Grădina Botanică din Craiova are porţile deschise tinerilor şi vârstnicilor. Ca for metodologic, cel puţin, facultăţile de profil din Craiova, care şi-au propus o asemenea dezbatere, au posibilitatea exprimării competente. Dar deocamdată niciun semn. Şi cel mai vibrant omagiu, adus prof. univ. dr. Alexandru Buia, ar fi acela ca Grădina Botanică să constituie, aşa cum i-a fost rostul iniţial, şi un teritoriu al iniţiativelor şi vocaţiei studenţilor, ce se pregătesc momentan.
