Prudenţa lui Jean Claude Juncker

0
31

Premierul Victor Ponta, candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie, s-a arătat impasibil la reacţia vehementă a Ministerului rus de Externe, în urma declaraţiei sale din 12 septembrie a.c., în cadrul Congresului Extraordinar al PSD, reunit la Alba Iulia, privind realizarea „celei de-a doua Mari Uniri” până în 2018, afirmând că dacă este criticat de Moscova „nu e de rău”. Dar nici de bine, am adăuga noi. În primul rând că declaraţia premierului Victor Ponta de la Alba Iulia, cuprinzând sintagma „celei de-a doua Mari Uniri”, a fost una eliptică, nepomenindu-se cu claritate numele Republicii Moldova. Subînţelesul putea fi şi altul. Impacientarea Ministerului rus de Externe, conform comunicatului oficial, citat de site-ul agenţiei ITAR-TASS, care mai de grabă decriptează o intenţie, este disproporţionată. Că într-un asemenea context politic european, precum cel actual, prin ceea ce se întâmplă în Ucraina – inclusiv ratificarea, marţi, a unui „acord istoric de asociere” cu Uniunea Europeană – sancţiunile economice reciproce UE-Rusia, sensibilităţile au un prag de reactivitate scăzut, asta este o realitate. Mai ales că lucrurile nu sunt deloc clare, ci mai de grabă fluide, cu statutul imediat al republicilor „autonome” din regiunea Donbasului, în estul Ucrainei. Nu este deloc exclus să prevaleze dorinţa Moscovei de a nu avea la frontiere o ţară membră sau asociată NATO. Revenim: referirea privind „eventualitatea” unirii Republicii Moldova cu România, considerată „iresponsabilă” şi „inacceptabilă” de către diplomaţia de la Moscova, n-a fost deloc tranşantă, fără echivoc şi fiecare a înţeles ce a vrut. Momentul geopolitic este cel care îl ştim: discuţia tensionată a survenit în ajunul referendumului din Scoţia, a exprimării cvasiunanime, pe străzile Barcelonei, a catalanilor de a se desprinde de Spania, a Flandrei de a se despărţi de Walonia, dobândind o conotaţie aparte. Reiterăm, impacientarea e realmente forţată, şi iată argumentele: în opinia exprimată a lui Jean Claude Juncker, UE trebuie să rămână un club al „celor 28” pentru viitorii cinci ani. Nici o ţară candidată nu poate finaliza procesul de aderare, şi referirea sa viza Muntenegru şi Serbia. Fără nici o trimitere la Republica Moldova. Pentru acest veteran al Europei, maestru în arta compromisului, în vârstă de aproape 60 de ani, dificultăţile majore ar putea veni din interiorul UE, motiv pentru care aşteaptă cu febrilitate deznodământul la referendumul din Scoţia şi ceea ce se va întâmpla în Catalonia, coeziunea „celor 28” riscând a fi erodată de divergenţele pe posibilitatea menţinerii unei Scoţii independente în UE. Nu este apoi exclusă, aşa cum a promis premierul David Cameron, organizarea, în 2017, a unui referendum pentru ieşirea ţării sale din UE, ceea ce ar putea vira într-un scenariu catastrofal. UE, în viziunea noului preşedinte al Comisiei Europene, va căuta „un ton just” cu Rusia, fără a provoca o ruptură. Fiind o ţară membră UE, România nu poate ieşi din această viziune, clar exprimată, a lui Jean Claude Juncker, dar nimic nu o poate împiedica să-şi amplifice eforturile de susţinere, pe multiple planuri, a fiilor săi de peste Prut.