Nicolae Predescu – 80: Expoziţie aniversară de pictură dedicată patrimoniului cultural din Craiova şi Sibiu

0
618

Nicolae Predescu, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi pictori craioveni, a sărbătorit împlinirea a 80 de ani de viaţă cum altfel decât… printr-o expoziţie personală! Una documentar-artistică, vernisată miercuri, 16 mai, şi dedicată Anului european al patrimoniului cultural 2018. Alături de obiective din Craiova (unde a venit încă din 1965), precum Casa Băniei ori Castelul fermecat, lacul şi podul suspendat din Parcul „Nicolae Romanescu”, artistul surprinde importante edificii din Sibiu (oraşul tinereţii soţiei sale, Verona), ca Turnul breslelor, Podul minciunilor, Biserica Evanghelică şi Catedrala Ortodoxă.

Cu totul, 59 de lucrări 24 în ulei pe pânză, 10 în acrilic şi 25 de acuarele –, realizate în ultima perioadă, fie în atelierul din Craiova, fie în cel din comuna vâlceană Făureşti, acolo unde artistului îi place să-şi petreacă îndeosebi verile. Are toate condiţiile de la oraş, spune, şi, în plus, „câmpul tot verde şi liniştitor…”. Acolo, la Făureşti, vor ajunge şi câteva dintre lucrările reunite în această expoziţie aniversară, pentru că marea dorinţă a lui Nicolae Predescu este ca lumea satului să aibă mai mult acces la artă. Expoziţia documentar-artistică (Craiova-Sibiu) este deschisă la Galeriile ARTA are Uniunii Artiştilor Plastici din România – Filiala Craiova şi poate fi vizitată până pe data de 31 mai 2018. 

Nicolae Predescu s-a născut la 18 aprilie 1938, la Făureşti, judeţul Vâlcea, şi a absolvit Academia de Artă „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. Din 1966 a participat la toate expoziţiile anuale, regionale, interjudeţene, la toate ediţiile Salonului Anual al Artiştilor Plastici Olteni organizate de Muzeul de Artă din Craiova, la expoziţiile „Grup 6+1” şi „Aquarelle Groupe” (al căror membru fondator este). De asemenea, a participat la expoziţiile internaţionale de acuarelă de la Roma şi Bruxelles şi are lucrări în colecţii din Franţa, Belgia, Germania, Canada ş.a. În cei 60 de ani de activitate a deschis peste 30 de expoziţii personale, de pictură şi grafică, cărora doreşte ca, în curând, să le alăture şi o expoziţie retrospectivă. Nicolae Predescu şi-a dedicat viaţa nu numai picturii, ci şi îndrumării copiilor în lumea desenului, până în anul 2008, când s-a pensionat, fiind profesor la mai multe şcoli din Craiova. 

 

– Probabil nu este mod mai frumos de a fi sărbătorit, ca artist, decât printr-o expoziţie! Cum vă simţiţi

–  Deocamdată mă simt bine. Şi mai pot să lucrez. Dar cine ştie viitorul cum va fi. După 80 de ani… se ştie. Eu tot timpul am lucrat, îmi place. Fireşte, creez lucrări mai bune sau mai puţin bune, dar sunt nişte creaţii, care merită apreciate. Am un atelier de lucru la ţară, în comuna Făureşti din judeţul Vâlcea, şi altul aici, în Craiova.

–  80 de ani de viaţă şi foarte mulţi de activitate artistică! Începuturile când şi cum au fost?

–  Cred că vreo 60 de activitate artistică tot sunt… Eu am urmat Liceul Pedagogic. Însă l-am avut profesor pe domnul Ion Hagiescu. Aveam un atelier unde e acum Facultatea de Mecanică şi veneam acolo mai mulţi care iubeam desenul. Victor Pârlac, de exemplu, era cu un an mai mare decât noi. De-acolo am început, încet-încet, să lucrez… Să fi avut vreo 17-18 ani. Apoi am urmat Facultatea de Arte Plastice din Bucureşti şi bineînţeles că m-am perfecţionat. Cred că talentul a fost o moştenire de familie, de la tatăl meu. A fost funcţionar la Primărie şi avea un scris foarte frumos…

–  Aţi avut însă şi talent pedagogic, generaţii întregi de copii învăţând de la dvs. tainele desenului. Care şcoli din Craiova v-au avut profesor?

–  Dar câte n-au fost! Vreo 10 ani am fost profesor la Liceul „Tudor Arghezi”. După aceea, alţi 10 ani, am fost la Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, dar aveam şi normă didactică. Am predat şi la Liceul de Arte „Marin Sorescu”. În ultimul timp, m-am mutat la unităţi de învăţământ mai aproape de mine – la Şcolile nr. 35, nr. 39, nr. 30, nr. 15. Am avut multe succese cu copiii. Mai ales cu cei de la Şcoala nr. 35 am luat multe premii, când se organizau expoziţii cu elevii. Până în anul 2008, când m-am pensionat…

–  Despre educaţia plastică în şcoli, astăzi, ce părere aveţi?

–  Sunt prea puţine ore astăzi. Le-au înjumătăţit, cred! Şi e nevoie de desen. Eu mereu le spuneam copiilor: un creion, un stilou, orice obiect din lumea asta trebuie proiectat, ori proiectarea se face prin desen. Azi, arta plastică şi muzica sunt considerate Cenuşăresele învăţământului…

–  Aţi venit în Craiova în anul 1965. Cum s-a schimbat, de-atunci, oraşul, cum vă place acum?

–  S-a schimbat foarte mult, acesta este adevărul. În bine s-a schimbat. E un oraş care îmi place. Am avut posibilităţi să plec, la repartizarea în învăţământ să aleg alt oraş, dar am rămas aici, la oltenii mei! Din când în când mă duc la Făureşti – e aproape, în sudul judeţului Vâlcea. Îmi place… Vedeţi, eu am crescut la ţară, până la liceu, şi sunt legat de sat. Aşa că vara ne ducem mai des acolo. Avem toate condiţiile, pentru că azi satele s-au schimbat radical: e asfalt în comună, s-au introdus apă, canalizare, avem şi apă caldă. Deci, aceleaşi condiţii ca la oraş. Şi, în plus, câmpul tot verde şi liniştitor…

–  La ceas aniversar şi în Anul european al patrimoniului cultural vă îndreptaţi privirea tot spre Craiova, dar şi spre Sibiu. De ce o expoziţie documentar-artistică?

–  M-am gândit să fie ceva deosebit… La 75 de ani am avut tot o expoziţie documentară, cu majoritatea lucrărilor din Italia, din insula Capri. Acum am ales Sibiul pentru că, soţia mea absolvind acolo Liceul Pedagogic, am păstrat legături cu prieteni, am putut face documentări şi aşa au rezultat multe lucrări. Iniţial am ales doar turnurile Sibiului, dar nu am reuşit să le pictez pe toate. Aşa că m-am oprit şi asupra altor obiective importante. Câteva, care mi-au plăcut mie cel mai mult, pentru că, altfel, sunt foarte multe. Din Craiova am surprins în multe lucrări Parcul „Nicolae Romanescu”, apoi Mitropolia Olteniei şi Casa Băniei, Biserica „Madona Dudu”. Vreo trei lucrări, care îmi plac foarte mult şi mi se par foarte reuşite, sunt cu centrul vechi.

–  Expoziţia dvs. are o temă, dar şi un mesaj. Ce doriţi să transmiteţi vizitatorului care, în aceste zile, trece pragul Galeriei „ARTA”?

–  Aş dori, în primul rând, să privească aceste obiective, puţinele pe care le-am surprins, cu mai multă atenţie şi să le aprecieze cu adevărat. Pentru că obiectivele din patrimoniul cultural european – cum sunt cele din Sibiu şi Craiova – nu sunt apreciate la adevărata lor valoare. Merită şi îngrijite, iar multe nu sunt, din păcate…

–  Cu siguranţă şi după această expoziţie personală aniversară vă veţi reaşeza la lucru. Ce mai aveţi în plan, pentru viitor?

–  Am multe proiecte, dar nu se ştie cum le voi concretiza… Aş vrea să pun mai mult accent pe educaţia artistică din mediul sătesc. În Iancu Jianu, comuna lui Sabin Bălaşa, din judeţul Olt, am înfiinţat o pinacotecă, la Muzeul de la Dobriceni. Alta am înfiinţat-o în Făureşti şi tot acolo, când vor fi Zilele comunei, voi duce o parte din lucrările din această expoziţie. Să ştiţi că şi lumea de la sat apreciază obiectele de artă. Am aproape 40 de expoziţii deschise numai la oraş. De ce să nu le mutăm şi la sate? Acesta ar fi un obiectiv al meu. Apoi intenţionez să deschid o retrospectivă, pentru că am foarte multe lucrări din prima perioadă artistică. Aşa, ca să se vadă cum am evoluat…

Magda Buce-Răduţ, critic de artă: «Pentru oraşul Craiova, expoziţia artistului Nicolae Predescu este un eveniment. Nu este doar o expoziţie de artă, ci una documentar-artistică. Nicolae Predescu mă surprinde: mă aşteptam să fie o retrospectivă, pentru că are o activitate foarte bogată, de-a lungul anilor! Dar iată că expoziţia este un dialog între două oraşe încărcate de istorie, două oraşe frumoase ale ţării – Craiova şi Sibiu. Şi în aceste lucrări, ca de fiecare dată, Nicolae Predescu pictează ceea ce noi nu vedem: o stare, un sentiment, o atmosferă a naturii. Sunt lucrări pline de lirism, de simţ al culorii, al spaţiului».

Ovidiu Bărbulescu, artist plastic: «Totul la Nicolae Predescu este meticulos gândit şi realizat. Evoluţia lui artistică implică vădită inteligenţă, clară, mereu trează şi ancorată în realitate, pe care o redă transfigurat printr-o tehnologie artistică de mare maestru. În această expoziţie sunt prezentate lucrări valoroase în ulei pe pânză – atât peisaje din oraşul vechi Sibiu (Biserica Evanghelică, Iarnă sibiană), cât şi peisaje din Craiova (Biserica „Madona Dudu”, Mitropolia Olteniei şi Casa Băniei, Parcul „Nicolae Romanescu”). Artistul prezintă şi 10 naturi statice cu flori, toate realizate prin folosirea acrilicului. Cele 25 de acuarele ridică valoarea de ansamblu a expoziţiei. Aşa sunt, din Sibiu, Catedrala Ortodoxă, Turnul breslelor, Case vechi, Zidul Cetăţii, iar din Craiova – Parcul „Nicolae Romanescu”, Dealurile Craiovei, Iarnă la marginea Craiovei. Toate ne conving, încă o dată, că Nicolae Predescu excelează în tehnica acuarelei. Şi pe drept cuvânt că este unul dintre cei mai reprezentativi acuarelişti din Oltenia şi ai ţării! Pictura lui Nicolae Predescu e studiu – studiu amănunţit de desen, de culoare şi de compoziţie».