Cu trofeul pe masă, la Craiova

0
270

Finala Cupei EHF, dintre SCM Craiova şi Vipers Kristiansand, din Norvegia – manşa retur în Bănie – este, de bună seamă, un eveniment de referinţă, nu doar pentru sportul doljean, ci pentru întreaga viaţă a comunităţii doljene. Se cunoasc datele disputării finalei – 5/6 mai în deplasare şi 12/13 mai pe teren propriu – emulaţia creată este deosebită, se discută despre oportunitatea organizării finalei pe stadion, cu argumente pro şi contra, şi se comentează, cum este şi firesc, şansa fetelor antrenorului Bogdan Burcea, călite în partide maxim dramatism. Ne aflăm, totuşi, în faţa primei finale a unei competiţii internaţionale, intercluburi, din istoria sportului doljean. Nici o altă echipă, de la nici o altă disciplină sportivă n-a mai reuşit o asemenea ispravă.  Am fost „aproape” de finala Cupei UEFA, ediţia 1982-1983, cu Universitatea Craiova, acum 35 de ani. Am visat, câţiva ani mai târziu, cu marea echipă de volei feminin, care cuprindea –o tempora- pe Mirela Bojescu, Monica Şuşman, Ioana Cotoranu, Liliana Paşca, Tanţa Drăgoi, Vivi Barcan, toate componente ale lotului naţional, stopate de Dinamo Berlin, în fazele superioare ale CCE. Amintiri frumoase, de palmares, care pot fi depănate. Acum suntem în faţa unei duble istorice, cu norvegiencele de la Vipers Kristiansand. Ce înseamnă Norvegia în handbalul feminin nu mai trebuie demonstrat. Şi la nivel de naţională, şi la nivel de cluburi, handbalul feminin din „Ţara Fiordurilor” are clasă ridicată. Chiar dacă la ultima finală de Campionat mondial feminin, Norvegia s-a văzut învinsă de Franţa. Returul dublei întâlniri, programat la Craiova, oferă multe oportunităţi pentru prezentarea municipiului nostru în presa norvegiană, deloc generoasă când e vorba de România. Avem şansa să oferim o imagine necosmetizată a unui oraş îngrijit, cu lume senină, ospitalieră. Putem să oferim şi altă imagine, cum am făcut înaintea meciului internaţional cu Suedia. Avem însă, în egală măsură, obligaţia să facem tot ce ne stă în putinţă, în special pentru motivarea jucătoarelor. Handbalul feminin este regina sportului în Bănie, în primăvara de neuitat a anului 2018. Înţelegând acest lucru, la dimensiunile corecte, niciun efort, inclusiv financiar, nu este prea mare. S-ar putea ca isprava handbalistelor să fie reeditată anul viitor. Discuţia e lungă. S-ar putea să nu ne mai întâlnim, multă vreme, cu un asemenea moment înălţător, aşa că „să trăim clipa”, cum sună dictonul latin, unui moment fericit, cu care nu am mai cochetat.