Epidemie de rujeolă în judeţul Dolj: 63 de cazuri confirmate

0
163

De la începutul anului şi până astăzi, în judeţul Dolj, au fost confirmate nu mai puţin de 63 de cazuri de rujeolă. Autorităţile vorbesc de o adevărată epidemie în România, focare de infecţie fiind declarate în 32 de judeţe. Până acum s-au înregistrat şapte decese la nivel naţional, în timp ce un al optulea, posibil cauzat de  rujeolă – o fetiţă de doar un an, din Craiova – se afla, ieri, în curs de confirmare sau infirmare. Copilul se întorsese recent din Italia, şi, potrivit autorităţilor, nu era vaccinat. De altfel, medicii atrag atenţia că, odată cu scăderea ratei de vaccinare, creşte rata de îmbolnăvire. 

rujeolaMinisterul Sănătăţii a anunţat că, la nivel naţional, au fost confirmate 1.725 de cazuri, cei mai mulţi fiind copii cu vârsta sub un an.  Din cauza acestei epidemii de rujeolă, Ministerul Sănătăţii împreună cu reprezentanţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, UNICEF şi de la Institutul de Sănătate Publică au propus o serie de măsuri care se referă la scăderea vârstei de vaccinare la 9 luni, întrucât o caracteristică a acestei epidemii de rujeolă este că afectează copiii sub un an. Sunt peste 300.000 de doze de vaccin la nivel naţional, care vor fi distribuite către medicii de familie acolo unde este nevoie, au precizat autorităţile sanitare.

Focare de infecţie în 32 de judeţe

România se confruntă anul acesta cu o epidemie de rujeolă, numărul de cazuri fiind mult mai mare comparativ cu cel de anul trecut. Cazuri de rujeolă au fost depistate în 32 de judeţe, cele mai multe fiind în Arad (454), Caraş Severin (258), Timiş (240),  Mureş (238), Bistriţa Năsăud (129), Cluj (90). În Dolj sunt 63, în Braşov -40, Suceava – 37, Olt (32), Bihor (22), în Hunedoara (21), Sălaj (17), Alba (16), Brăila (16) şi Bucureşti (13). Sub zece îmbolnăviri s-au înregistrat în Harghita (7),  Iaşi (5), Sibiu (4), Buzău (4), Bacău (3), Constanţa (3), Dâmboviţa (2), Neamţ (2), Brăila (2), Călăraşi (2). În judeţele Giurgiu, Mehedinţi, Vaslui, Botoşani, Buzău, Prahova şi Vâlcea s-a înregistrat câte un caz de rujeolă.

Majoritatea cazurilor reprezintă focare în comunităţile cu acoperire vaccinală scăzută. În contextul epidemiologic actual s-a recomandat intensificarea acţiunilor de vaccinare cu ROR a copiilor incomplet vaccinaţi/nevaccinţi. Totodată, reprezentanţii Misterului Sănătăţii au făcut un apel către părinţii care nu şi-au vaccinat până în acest moment copiii să meargă la medicul de familie pentru a-i imuniza pe cei mici.

Acoperirea vaccinală, sub nivelul recomandat de OMS

vaccin-obligatoriu-copilAnul trecut, acoperirea vaccinală în România se păstra sub nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 95%, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi hepatită B, în principal din cauza refuzului vaccinării. Conform datelor Centrului Naţional de Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile, rata medie de acoperire vaccinală este de 75,4% pentru vaccinul contra rubeolei, rujeolei şi oreionului. Aceleaşi date arată că 30,3% din aceşti copii au fost depistaţi, în 2014, ca fiind incomplet vaccinaţi în raport cu vârsta, în creştere faţă de anul precedent, când procentul era de 26%.

Limita de siguranţă pentru menţinerea imunităţii de comunitate, cea care îi protejează atât pe copiii nevaccinaţi (sub 1 an), cât şi pe cei mai mari şi nevaccinaţi, este de cel puţin 80% din populaţie vaccinată. Reducerea vaccinării împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului a dus, în ultimii ani, la două epidemii de rujeolă şi una de rubeolă, România pierzându-şi statutul de ţară care avea tentativa de eliminare a rujeolei de pe teritoriul ei.

Vaccinarea reprezintă metoda cea mai eficientă de combatere şi eliminare a numeroase boli transmisibile. Cu toate acestea, specialiştii consideră că acoperirea vaccinală în România este în scădere. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă efectuarea obligatorie a şapte vaccinuri, pentru difterie, pertusis, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi poliomielită , atrăgând atenţia că scăderea imunizării creşte riscul apariţiei de epidemii. La aceste vaccinuri s-ar putea adăuga cele pentru meningococ, pneumnococ, Haemophilus influenzae, Human Papilloma Virus (HPV), hepatită B şi tuberculoză, în funcţie de posibilităţile ţării respective şi de realităţile din teren.